Page 53 - UNIREA - Nr 10

10
fiind condamnat atât de autorităţile de siguranţă ma-

ghiară, cât şi, ulterior, de cele româneşti.
A condus ultimii opt ani cotidianul Tribuna,
din Arad, până în 1912, când acesta „fuzionează” cu
Românul, alt cotidian politic arădean. Sabin Evuţianu,
Se înrolează voluntar în armata română, de-
exponent al Preparandiei
vine prizonier, iar, în Rusia, organizează prizonierii
transilvăneni în legiuni militare, spre a lupta pentru arădene la Marea Unire
eliberarea românilor din Imperiul austro-ungar.
Nu poate participa la Marea Adunare Na- Născut la Pecica, în anul 1889, anul morţii
ţională de la Alba-Iulia, având altă misiune. lui Eminescu, Sabin Evuţianu a fost un dascăl de
Împreună cu poetul Octavian Goga şi Al. vocaţie nu numai la Arad, ci şi în alte zone din apro-
Vaida-Voievod, călătoreşte incognito spre Paris, prin piere. Implicat în viaţa social-politică a vremii, inte-
Moscova şi Stokholm, spre a influenţa implicarea ma- resat de reapariţia ziarului Românul şi mereu devotat
soneriei franceze înspre o atitudine favorabilă faţă de mişcărilor de pe arena premergătoare Marii Uniri,
românii transilvăneni şi încropirea “României Do- Sabin Evuţianu a militat şi a realizat noua redacţie a
doloaţe”. De la aceştia a venit ştirea pentru Genera- ziarului Românul, cu Vasile Goldiş, Ion Clopoţel şi
lul francez BERTHELOT şi colonelul EPERNEILLE Teodor Botiş, cu sediul în Palatul Românul.
de a veghea la trasarea graniţelor actuale ale Româ- În şedinţa Consiliului profesoral din 10/23 no-
niei, cel puţin în zona Banatului. iembrie 1918 este numit delegat al Institutului Peda-
După Unire, se stabileşte în Timişoara, unde gogic, azi Preparandia, la Adunarea Naţională. Împli-
conduce multă vreme politica Directoratului ministe- nindu-şi un vis, reîntors acasă la Arad, a scris diferite
rial VII, se ocupă de ziarul Vestul, şi-a consumat studii şi articole în Românul, precum şi în volumul
prestigiul şi influenţa politică pentru alcătuirea unei de memorii Clipe trăite, Editura Universităţii „Aurel
vieţi culturale româneşti în Banat, dincolo de “un na- Vlaicu”, 2013, îngrijit de prof. dr. Anton Ilica.
ţionalism arogant, orgolios şi brutal”, pledând pen- La cincizeci de ani de la Marea Unire, Sabin
tru o reală descentralizare administrativă faţă de Ca- Evuţianu va consemna în articolul „Alba Iulia în a-
pitală. mintirea generaţiei de la 1918”, publicat în Mitro-
A scris volumele ”Drumuri şi răscruci: polia Banatului, 1968, Timişoara, despre realizarea
Memorii (1939) şi Discursuri (1945), iar despre unui ideal al românilor din Ardeal şi Banat sau cum
publicistul şi politicianul Sever Bocu au scris: Vasile altfel decât ca o Înviere izvorâtă din voinţi umane.
Popeangă: Dictatura se amuză (1992) şi Viorel În concluzia firească, în An Centenar, cuvi-
Marineasa, romanul În pasaj (1990). ne-se a aminti şi alţi exponenţi arădeni, care, pe lângă
Ce ar fi putut face mai mult pentru Arad? În ideologul Vasile Goldiş, au făcut ca la Arad să se
1922, se dă decretul regal de înfiinţare a Universităţii plămădească un Leagăn al Marii Uniri. Astfel vom
de Vest, fără precizarea locaţiei, dar se referea la a- aminti aici pe Ion Fluieraş, exponent al socialiştilor
şezarea acesteia pe graniţa de Vest a României Mari. transilvăneni, preotul Cornel Magiru, martor al Unirii,
Până la urmă, Universitatea de Vest şi-a început acti- Ilie Mişcuţia, membru al Gărzilor Naţionale,Toor Bo-
vitatea numai la Timişoara, în ciuda unor proteste ale tiş, delegat al Institutului Teologic, Roman Ciorogariu,
intelectualităţii arădene, care, în diferite memorii, a exponent al Consistoriului Greco Ortodox Român
invocat tradiţia culturală românească, proiectele uni- din Oradea, Gheorghe Ciuhandu, exponent al bisericii
versitare, preparandia, Institutul teologic, propunerea arădene, Ioan Papp, episcop, Ştefan Cicio Pop, pre-
lui Desseanu de învăţământ superior, precum şi oferta şedinte al Consiliului Naţional Român, membrii famili-
de spaţiu şi puteri didactice. Dincolo de reproşul unui ei Veliciu, Ioan Suciu, organizator al Aunării Naţionale,
„patriotism local”, Sever Bocu a fost o personalitate Andrei Magieru, susţinător al lui Roman Ciorogariu,
arădeană care s-a implicat în marile probleme naţio- Lazăr Iacob, preot profesor, exponent al Cercului
nale din perioada interbelică. Electoral Arad.

53