Page 120 - unirea6-7

6-7
Cioran, când spunea că singurătatea te face singurul
adică un „cineva”.
Singurătatea este un duşman al bătrânilor,
gândiţi-vă la cei din azile, care-şi petrec ultimii ani
din viaţă în singurătate, lipsiţi de căldura familiei, Aparent, Mântuitorul Hristos a fost părăsit,
îmbătrânind clipă după clipă în acea tristeţe a sin- da, însă doar de oameni, pentru că Dumnezeu-Tatăl
gurătăţii. a fost cu El, chiar Iisus spune că „Cel ce M-a trimis
Singurătatea, în sens literar, are drept scop este cu Mine, nu M-a lăsat singur, fiindcă Eu
drumul spre creaţie. Toţi marii scriitori au conceput întotdeauna fac cele ce Lui îi sunt plăcute” (Ioan
cele mai frumoase opere izolaţi de lume, de zgomotul VIII, 29); iar mai târziu, spune: „Iată vine ceasul,
cotidian, scriind în singurătate; de fapt, cred că în şi-a şi venit, ca voi să vă risipiţi fiecare la ale
această singurătate ei s-au simţit la ei acasă, pentru sale şi pe Mine să mă lăsaţi singur. Dar nu sunt
că aici creează, aici descoperă, aici meditează asupra singur, pentru că Tatăl este cu Mine” (Ioan XVI,
tuturor stărilor lăuntrice pe care le trăieşte sufletul. 32). Deci, chiar dacă aparent Iisus era singur, ob-
Practic, literatul prin asta se deosebeşte faţă servăm că, mai presus de tot ce-i omenesc, era însoţit
chiar şi de animal, cum credea călugărul iezuit spaniol de Dumnezeu-Tatăl, lucru ce le scapă din vedere unor
Gracian Baltasar, din secolul al XVII-lea, că „cel contemporani de-ai noştri.
care poate trăi singur nu se aseamănă deloc cu Această secvenţă a părăsirii este atât de ac-
animalul, are multe în comun cu înţeleptul şi tuală în vremea noastră; oare de câte ori nu ne-am
este identic cu Dumnezeu”. părăsit prietenii, apropiaţii, părinţii, când erau în
În plan teologic, însă, singurătatea trebuie momente grele?, oare de câte ori nu i-am ignorat, ui-
văzută în sens duhovnicesc. tând să le dăm un neînsemnat telefon?, dar, mai grav,
Omul, creaţia lui Dumnezeu, după chipul Său oare de câte ori nu L-am părăsit pe Dumnezeu şi de
(chiar dacă unii contemporani văd această singurătate câte ori nu ne-am lepădat Crucea noastră? În rugă-
ca pe o izolare de lume, de oameni, şi aici mă refer la ciunea ce se citeşte la sfârşitul Acatistului Domnului
singurătatea monahilor ce merg din lume, dar tot nostru Iisus Hristos apare menţionată această pără-
pentru lume), are drept scop comuniunea, unirea cu sire cutremurătoare „Te-am părăsit, Doamne, să
divinitatea prin Biserică. Singurătatea este clipa când nu ne părăseşti, am ieşit de la Tine, ieşi în cău-
te apropii de Dumnezeu, de comuniunea Treimică, tarea noastră...”.
prin contemplaţie, prin rugăciune şi acea clipă devine Suntem singuri, pentru că, la rândul nostru,
veşnicie de har revărsat asupra ta. am lăsat pe alţii singuri; suntem singuri, pentru că nu
Singurătatea în creştinismul ortodox nu tre- vrem să acceptăm sensul teologic al singurătăţii, unde
buie văzută sau înţeleasă în sensul lumii de azi sau a până şi pustnicii, consideraţi nişte singuratici, trăiesc
definiţiei, incomplete, pe care o formulează dicţionarul, în comuniune cu Dumnezeu, pe care L-au slujit până
ci mult mai profund – trebuie simţită, în sens teologic, dincolo de moarte. Aş vrea să închei, pentru că sin-
pentru că în singurătatea ta Dumnezeu se descoperă gurătatea se trăieşte, nu se vorbeşte. Chiar dacă ştiu
în chip tainic, nevăzut, regăsindu-te, atât în toată că astfel de stări ale singurătăţii mă vor urmări toată
creaţia Sa, cât şi în veşnicia Lui. viaţa, sper să fie sensul teologic al singurătăţii, pentru
În această singurătate îl găseşti mult mai că, prin acest sens, omul urcă spre Dumnezeu şi Dum-
profund decât în lucrurile din lume, cum credea şi nezeu coboară spre om. În singurătate îl poţi cunoaşte
Fericitul Augustin de Hippona (354-430), care măr- pe Cel ce ţine toate, iar prin rugăciune dai sens singu-
turiseşte în lucrarea sa Confesiuni, următoarele: rătăţii, făcându-o clipă de cugetare şi descoperire
„Doamne, eu te căutam în afara mea, iar Tu prin grija dumnezeiască. În Biserică nu suntem singuri,
erai în lăuntrul meu”. oricât de singuri ne-ar vedea lumea de azi, Dumnezeu
Domnul Hristos a venit la ai Săi, însă nu este cu noi câte zile vom trăi în această lume trecă-
L-au primit, ba, mai mult, când credeau că le este toare, la fel de trecătoare ca şi noi. Singurătatea poate
bine pe lângă El se bucurau, dar când a ajuns să fie deveni punctul dintre ignoranţa lumii şi întâlnirea tainică
vândut s-au lepădat de El până şi ucenicii, care s-au cu Dumnezeu.
spăimântat în noaptea când a fost vândut şi au fugit
din grădina Ghetsimani.

120