Page 45 - unirea 11

11
Sifora Sava

Râde

Râde flacăra verde
viaţa mea.
Râde în hohote mari
copilăria.
Râde mama şi tata...
Am plecat în vacanţă...,
la munte, la mare,
pe cărări de apă, aer, pământ,
mare şi soare.
E Libertate şi Pace,
stresul n-are ce ne face.
Râde, măi frate,
râde prietenia
cea veche, cea nouă,
râd copiii, natura toată
când plouă...
cu lacrimi de rouă,
cu boabe de pâine,
blondele spice.
Cu sărutări...
asfinţitul din zori vă salută
Albastre albastrele vise... permise.
Ca să poţi plânge,
O imensă oază râde şi tu cândva, copilărindu-te...
Marea Neagră, gustă binecuvântările divine,
muiată-n albastru bleu-marin. pretutindeni.
Imperiu de viaţă...
etern suspin marin. Belşug
Vaporaşe albe
pescăruşii... În vară când spicele grele
pornesc în larg. aşteaptă culesul
Oglinda cerului miros de pâine aburindă
e marea... salută ogorul.
albastre furtunile Dor de ţară, dor de pâine nouă...
o sparg. Valsează macii, îndrăgostiţi,
Iar noi pe ţărmul vieţii, cu suflet de rouă.
umplem, Din binecuvântarea divină
golim... rodeşte pământul,
clepsidre cu nisip, aurul grânelor curge ca gândul.
când marea-i veşnică, Pământ roditor,
noi suntem doar... oază de viaţă izvorul,
umbra pe nesăturate sorb osteniţii ulciorul.
unui vis. „Floare albastră de cicoare
Ochii mândrei pe răzoare”.

45