Page 53 - unirea 11

11
Adriana Weimer

Lucian Blaga la Lugoj

În „Casa Bredicenilor” şi în „Casa de la vie” din Lugoj

ale familiei Brediceanu, poetul şi filosoful Lucian Blaga
(1895 – 1961), alături de soţia sa Cornelia Blaga Brediceanu,

au locuit timp de trei ani (1924 – 1926)

Poet, filosof, dramaturg, jurnalist, traducător, şi tăcut; nu bănuiam că în el se plămădeau atunci
profesor universitar şi diplomat român, personalitate poemele viitorului”.
culturală majoră a României interbelice, Lucian Iar, în 1919, Ion Agârbiceanu nota, plin de
Blaga este, poate, cel mai complet şi cel mai universal încredere în poetul şi filosoful Lucian Blaga: „Un
gânditor român. Ca o recunoaştere deplină a valorii tânăr înalt, palid, cu părul negru, creţ, cu o înfă-
lui culturale, în anul 1936 Lucian Blaga a fost numit ţişare de o înaltă distincţie, tăcut şi liniştit. Din
membru titular al Academiei Române. În anul 2018 întreaga lui fiinţă radiază ceva imaterial, parcă o
– al Centenarului Marii Uniri – s-au împlinit 123 ani viaţă de vis, o lumină discretă, binefăcătoare. De
de la naşterea, în 9 mai 1895, la Lancrăm – Sebeş- la întâiul contact cu el, o taină în care crede, pe
Alba, a poetului Lucian Blaga. care o înţelege, în care trăieşte”.
În perioada 1914-
1916, Lucian Blaga a ur-
mat cursurile Facultăţii de
Teologie din Sibiu şi Ora-
dea, pe care le-a finalizat
cu licenţă în 1917. A studiat
filosofia şi biologia la Uni-
versitatea din Viena, între
anii 1916-1920, obţinând
titlul de doctor în filosofie.
Între anii 1917-1918, în
perioada studenţiei la Uni-
versitatea din Viena, o fostă
colegă, Silvia T. Bălan, îşi
aminteşte: „La acest tânăr
înalt, cu părul bogat şi
uşor buclat, m-a impre-
sionat fruntea înaltă,
bombată, privirea scrută-
toare şi totuşi de o vagă
melancolie, expresivita-
tea figurii sale, care deno-
ta o personalitate aparte.
Blaga rămânea gânditor

53