Page 56 - unirea 11

câmpiei fără sfârşit a Banatului şi un izvor de energii 11
creatoare; aici se întâlnesc nostalgiile muntelui şi ale
câmpiei, aici e „raiul provincial de lângă Cimiş” (Tatăl
meu, Lucian Blaga).
În tihna „Casei Bredicenilor” şi a „Casei rodul spălat de ape subt pietre./ Seara se-ntâmplă
de la vie” din Lugoj inspiraţia poetului a excelat, a- molcom s-ascult/ în mine cum se tot revarsă/ po-
ceastă perioadă fiind un moment-cheie în evoluţia lui veştile sângelui uitat de mult./ Binecuvânt pâinea
Lucian Blaga ca dramaturg, poetul mărturisind: şi luna./ Ziua trăiesc împrăştiat cu furtuna.// Cu
„[...] în teatrul pe care-l scriu mă preocupă îndeo- cuvinte stinse în gură/ am cântat şi mai cânt ma-
sebi problema psihanalitică. Ea oferă un imens rea trecere,/ somnul lumii, îngerii de ceară./ De
material, cu extraordinare efecte dramatice”. Ast- pe-un umăr pe altul/ tăcând îmi trec steaua ca o
fel, în 1925 văd lumina tiparului nu mai puţin de patru povară.”.
drame: Daria (dramă autobiografică în patru acte), Începând cu data de 12 mai 2016, la îm-
Ivanca, Învierea (pantomimă în patru tablouri) şi plinirea a 100 de ani – 1916-2016 – de la momentul
Fapta (joc dramatic). În 1926 apare volumul Feres- când Cornelia Brediceanu l-a întâlnit pe Lucian
tre colorate (însemnări şi fragmente). Blaga, pentru prima dată, la Viena, în 1916, la Bi-
Tot în 1926, la Lugoj gândeşte şi scrie drama blioteca Universităţii, Biblioteca Municipală Lugoj
Meşterul Manole (dramă în cinci acte), pe care o (str. Ion Creangă, nr. 1, colţ cu str. V.V. Delamarina)
definitivează şi o tipăreşte abia în 1927. Cornelia a primit – ca spaţiu de desfăşurare a evenimentelor
Blaga-Brediceanu a mărturisit că, în anii petrecuţi culturale şi literare – „Casa Bredicenilor” din Lugoj,
la Lugoj (1924-1926), în „Casa Bredicenilor” a care se află în imediata apropiere de bibliotecă (str.
părinţilor ei şi în „Casa de la vie”, Lucian Blaga Victor Vlad Delamarina, nr. 4), casă cu o deosebită
„a trăit trei ani de tăcere meditativă, schiţân- încărcătură spirituală şi valoare culturală, în această
du-şi un program de plăsmuiri pentru următorii casă locuind, dinainte de 1918, familia Brediceanu,
treizeci”. În Lugoj, Lucian Blaga a găsit o bine- familie de intelectuali adevăraţi (muzicieni, compozi-
meritată linişte creatoare, concentrându-se în această tori, oameni politici, oameni cu un deosebit simţ cultu-
etapă a biografiei lui asupra zidirii operei lui, făcând ral şi artistic): Coriolan Brediceanu, soţia sa Cor-
un uriaş pas spre autodepăşire. Acest cadru a fost nelia Brediceanu şi copiii lor – Tiberiu Bredicea-
pentru poetul, filosoful şi dramaturgul Lucian Blaga nu, Caius Brediceanu şi Cornelia Blaga-Bredi-
un anotimp sufletesc al efervescenţei şi echilibrului ceanu – soţia poetului şi filosofului Lucian Blaga –
lăuntric, temelia construcţiei viitoarei şi nepotul Mihai Brediceanu.
opere, într-un cadru deopotrivă real „Casa Bredice-
şi mirific, dar şi poetic. Din marea că- nilor” din Lugoj
lătorie creatoare, Lucian Blaga îşi este acum un bine-
surprinde, admirabil, propria existen- cunoscut Centru
ţă în poezia Biografie (din volumul memorial cultu-
Lauda somnului, 1929): „Unde şi ral, care oferă co-
când m-am ivit în lumină nu ştiu,/ munităţii evenimente
din umbră mă ispitesc singur să culturale şi literare,
cred/ că lumea e o cântare./ Străin cât şi spaţiu expozi-
zâmbind, vrăjit suind,/ în mijlocul ţional.
ei mă-mplinesc cu mirare./ Câteo-
dată spun vorbe care nu mă cu-
prind,/ câteodată iubesc lucruri ca-
re nu-mi răspund./ De vânturi şi is-
prăvi visate îmi sunt/ ochii plini,/
de umblat umblu ca fiecare:/ când
vinovat pe coperişele iadului,/ când
fără păcat pe muntele cu crini./ În-
chis în cercul aceleiaşi vetre/ fac
schimb de taine cu strămoşii,/ no-
56