Page 60 - unirea 11

11
de atunci, atestat documentar în 1135. Aşezare pe

maluri de Mureş, Micalaca era, totuşi, o aşezare, după
consemnările unui cronicar ungur, din 1720, cu rân-
duri de case cu aspect românesc, cu oameni gos-
podari şi, care, mânaţi de dorinţa de a avea un lăcaş a ASTREI, trupa de teatru Pascaly ar fi ajuns cu pluta
de cult, astfel lucrările de înălţare, conform libertăţii pe Mureş (informaţie Vasile Popeangă în De la Năd-
confesionale, începute în anul 1841, au durat patru lac la Alba Iulia, Gabriela A. Marco, Arad, Editura
ani. Interiorul a fost pictat de Nicolae Alexici, cursant Tiparniţa, 2018, pag. 81-82).
al Academiei de Belle-Arte, din Viena, un pictor refe-
renţial în arta decorativă de rit bizantin şi care, în 1868, Referinţe:
s-a angajat să termine lucrarea în patru ani. Munteanu, George, Hyperion. Viaţa lui Emi-
Mărturii grăitoare sunt şi acelea care se referă nescu, Bucureşti, Ed. Minerva, 1973;
la faptul că Eminescu a pledat pentru frumuseţea locu- Cioabă, Cătălin, Mărturii despre Eminescu.
rilor şi a plecat pe jos înspre Micalaca (Mircea Micu). Povestea unei vieţi spusă de contemporani, Bucu-
Flămând, zdrenţuit, lipsit de adăpost şi răbdând în reşti, Ed. Humanitas, 2013;
ger, el era acelaşi om senin şi veşnic voios, pe ca- Dorian, Gelu şi Iordache, Emil, Paşii poetului,
re-l ating numai mizeriile mai mici ale altora. (Ioan Bucureşti, Ed. Sport-Turism, 1989;
Slavici). Micu, Mircea, „A fost Eminescu la Arad?”, Pen-
Se pare că Eminescu ar fi poposit şi la Nădlac, tru Patrie, nr. 11, 1989;
în august 1868, într-un răgaz de pauză, fiind invitat Caietul Colocviilor „Nichita Stănescu”, Ploieşti,
cu Trupa Pascaly să joace şi în provincie, adică în lo- 1989, martie;
calităţi unde mişcarea teatrală cunoştea efervescenţa Stoica, Sergiu, Despre Comloş. Documente.
anilor. Astfel, la Nădlac, la invitaţia preotului Vichentie Articole. Traduceri, Timişoara, Ed. Eurobit, 2007,
Marcovici, care se preocupa cu promovarea culturală pag. 161.

„Dans”, desen de

Dumitru Verdianu

60