Page 64 - unirea 11

11
vernanţilor, care mai ştii ce pot inventa între timp
pentru a-i jumuli de banii adunaţi cu atâta trudă.
Ţăranii nu mai cresc animale, orăşenii nu mai
mănâncă cum mâncau, prin pieţe şi magazine bate
vânt de liberare, până şi vremea stă înţepenită, ne-
dând semne iernatice de sărbători. „Stare de normalitate”
Nici aerul nu mai e cum era, stă şi el amorţit
moţăind cu gândul la vechile noastre colinde care în Eh, cam gata cu sărbătorile! Ajunge, nu de
acest an se încăpăţânează să zburde de ici-colo. alta, dar ce e prea mult strică! Strică la buzunar, strică
Politicienii stau mai mult cu ochii la uşi, liniştea personală şi de grup (familie, asociaţie de
nemaiştiind prin care să intre sau prin care să iasă. bloc, cartier, colegi de muncă, oraş, judeţ, ţară…),
Alegătorii nu îşi mai (re)cunosc aleşii... precum şi în cele din urmă strică la stomac, şi pentru
Lumea întreagă simte că lucrurile nu merg că el, stomacul, trebuie slobozit din chingile mâncă-
cum ar trebui să meargă. Mai mult de atât, lucrurile rurilor grase şi a băuturilor abundente adiministrate
nici măcar nu merg pe o direcţie greşită, ci stau înţe- propriei persoane de bunăvoie, dar şi silit de musafirii
penite între propriile-i plăcuţe de frânare, uzate până care m-au năpădit de dinainte de Crăciun până ieri,
la oase. Situaţia, per ansamblu, pare a nu mai avea m-am hotărât, merg în piaţă să cumpăr legume, fructe
ieşire, ci nenumărate intrări fără de întoarceri la lumi- şi ceaiuri. Aşa că ies, încui uşa apartamentului şi dau
nă, îmi zic mie însumi, în timp ce dau să mă întorc să cobor din bloc. În casa scărilor încă se aud colinde
acasă. Nu apuc să intru în scara blocului când, din- şi cântece de pahar, semn că magia sărbătorilor nu a
tr-odată, tresar! Din difuzorul unui dublu-casset ră- trecut întrutotul, deci, mă bucur. Da! Mă bucur, pentru
blăgit, agăţat pe ghidonul unei tentative de bicicletă că magia sărbătorilor ne face mai buni, mai îngăduitori,
sprijinită pe zidul ce împrejmuieşte tomberoanele de mai darnici …
gunoi, răzbate până la mine vocea inconfundabilă a
maestrului într-ale colindelor, Ştefan Hruşcă: „Des-
chide uşa creştine, deschide uşa creştine, că ve-
nim şi noi la tine, la mulţi ani, mulţi ani cu bine/
Noi la Viflaim am fost, noi la Viflaim am fost, un-
de s-a născut Hristos, la mulţi ani, mulţi ani cu
bine/ ...Care cu puterea Sa, care cu puterea Sa,
va împărăţi lumea, la mulţi ani, mulţi ani cu bi-
ne...”. Ţintuit locului am stat până la capătul colindei,
moment în care s-a ivit proprietarul bicicletei, un
om îmbrăcat sărăcăcios, dar cu zâmbetul pe buze, şi
mi-a zis călduros:
- “Sărbători fericite, domnule dragă!”, În faţa blocului, doi vecini, soţ şi soţie, care
apoi s-a dus, de parcă nici n-ar fi fost la doar câţiva de o săptămână hrăniseră maidanezul cartierului, lăţos
paşi de mine. Nu am apucat să-i răspund. Salutul lui, şi vechi de zile, îl alungă adresându-i-se binevoitori:
însă, m-a făcut să înţeleg altfel fericirea, sumă a bucu- -„Mânca-te-ar hingherii, potaie ce eşti?
riilor simple, la care în multe rânduri nu gândim. Drept Nu ţi-am dat să mănânci destul? Ce mai vrei?”
pentru care am urcat fericit scările spre propriu-mi Până să ajung în staţia de tramvai, dau nas în
apartament. nas cu ceata de copii din vecini, trec pe lângă ei, îi
- ”Alo, 112? Sunt eu, cel de mai înainte, salut cu respect, însă, deşi până ieri mă salutau zgo-
cu bucuriile sărbătorilor furate! Vă rog nu le mai motos, azi par că nici nu mă văd. Eh, îmi zic, aşa sunt
căutaţi. Le-am găsit! … De fapt, nici nu mi se fu- copiii când se iau cu joaca, uită până chiar şi că i-ai
raseră! … Ce vreau să zic? Păi, sunt sănătos eu cinstit din belşug când te colindară şi sorcoviră.
şi ai mei, am casă, masă, o maşină Dacia de prin Deşi e frig,vremea e bună, zăpada scârţâie
198..., loc de muncă..., aşadar nenumărate bucu- sub încălţări, iar vântul stă pe undeva liniştit, aşa că
rii. Deci, sunt fericit, ceea ce vă urez şi dumnea- ţi-e mai mare dragul să umbli de ici-colea. Trec pe
voastră! Aşadar, sărbători fericite!”. lângă câţiva vecini „muţi”, care, tot aşa, până ieri,

64