Page 84 - unirea 11
P. 84

11
              doar ca să mă aflu în treabă

              eram năucit de lumina cerului
              curgea zgomotos printre pletele timpului
              obosit, am închis ochii o clipă                   doar un neon chior atârnă efemer pe un ţărm

              când m-am trezit eram dincolo                     pun timpul la locul lui
              adică nicăieri asta a fost ieri                   nu are pace, nu tace

              de azi nici nu mai vorbesc                        ascult marea în tăcerea gândului
              atârnat de umbra paşilor pierduţi                 păşind prin boabe de rouă

              plec spre polul opus al cui
              eu asta nu ştiu să o spui                                           CARTEA
              mă dor acut vorbele aruncate pe pereţi

              în splendoarea unei lumi
                                                                sparg azi oale şi ulcele ce să fac acum cu ele
              rătăcite pe alt tărâm                             sparg şi gânduri sparg de toate

                                                                ce să fac cu ele sparte
                          PAŞI CĂTRE  CER                       poate plec în altă parte

                                                                de ai carte nu ai parte
              mă adresez nimănui                                doar tristeţi şi lacrimi toate

              cu speranţa deşartă de a mă auzi cineva           adun cioburi printre cioburi
              am înconjurat zidurile lumii                      de prin vatră adunate
              în flăcările sufletului                           viaţa calcă trist pe ele

              am mers înainte m-am trezit în genunchi           noaptea desenează gânduri
              păşind apoi în cruce                              din dureri, tristeţi, amurguri

              pe aleile murdare ale anilor scurşi               curg şi lacrimi curg de toate
              în puritatea cuvintelor nerostite                 printre cioburi şi ulcele

              mă loveam la fiecare pas                          ce să fac în altă parte
              de cioburile timpului                             scriu o carte despre toate se mai poate...

              rătăcit în singurătăţi atemporale
              răstignit între paginile goale                          RUGĂCIUNEA DIN URMĂ
              obosit de cicatricile universului

              căutând Calea zi de zi păşesc către cer           era târziu şi era noapte

                                                                crestam întunericul cu degetele
                          ASCULT  MAREA                         albul înflorea dedesupt
                                                                căutând cuvintele am întâlnit zidurile

              mă scol din somn                                  erau crăpate de lovituri
              căutând bezmetic dimineaţa                        odihneam gândurile în palmă

              privesc marea                                     alteori destrămam întunericul
              e beznă afară, în mine, în lume, în toate         păşind printre cruci împleteam cuvinte


                                                             84
   79   80   81   82   83   84   85   86   87   88   89