Page 38 - HOSPITAAL
P. 38
E desventaha ta cu ta papiando di un AruBIG cu no ta igual cu’n BIG register na
Hulanda y e ora no tin e posibilidad, cu no ta duna un acreditacion na nivel
internacional, pa cual e studiante ta keda pega na Aruba y no por sigui specialisa
tampoco.
Bo por tin competencia medico y a base di comunicacion, y tambe den cierto
intervencion cu bo tin cu haci, cu e tin cu siña durante su estudio. Y na final e
studiante ta haya un diploma cu ta bisa cu e ta califica pa haci cierto trabaonan. Y ora
cu bin ripara cu e no tin un curiculo completo, e ora e no ta volwaardig, pero toch e
mester tin un stage agrega, traha un toets pa cera e deficiencia den conocemento of
dne habilidad di intervencion.
E ora ta bisa cu esun den regio falta cierto cosnan. Esey no kiermen cu un dokter di
Hulanda ta miho cu esun den regio, segun dr. Van Trigt. Por tin dokter malo cu ta bin di
Hulanda, pero ta bay pa e hecho cu mester por ofrece cierto calidad. Un dokter cu caba
su estudio por haci cierto cosnan, dus den su field. E mester p.e. Por cose, duna un
diagnostico, distingui entre cierto diagnosticonan. E mester por yuda tambe recupera
despues di un malesa.
AruBIG ta drenta manera cu e ta haya ta bon, e ora e studiantenan cu ta drenta e
registro Arubiano, ta un ‘basisarts’, esey ta loke mester compronde. Un basisarts no ta
un dokter di cas ni specialista. Tin falta di specialista, falta di dunadonan di cuido. Cu
basisarts no ta bay kita esaki.
Aruba tin falta di specialista. Eherciendo e AruBIG manera cu e ta no ta soluciona e
problema di specialista y e lista di espera. E minister tampoco ta conta cosnan manera
cu e ta.
Un basisarts por traha bou di supervision, den cierto hospital, pero tambe bou
supervision di un specialista. Na EHBO, riba piso, bou di supervision di e dokter cu ta
supervisa e afdeling. Un basisarts no ta un dokter cu a specializa y por traha
individualmente y tuma decision den su field. Pa ta specialista mester sigui un
specializacion.

