Page 51 - Raport CNFIS 2015

cercetătorilor pe baza datelor obținute este că familia (fie că sunt luaţi în considerare părinții sau partenerii de viață ai studenților chestionați) reprezintă principala sursă de venituri a acestora. Din totalul răspunsurilor, veniturile a aproape două treimi dintre studenți provin de la familia acestora. Studenții care urmează un program de studii de nivel masteral și nu mai locuiesc cu părinții sunt singura categorie de studenți în cazul cărora familia nu deține majoritatea în rândul surselor de venit, doar 46% dintre respondenți indicând-o ca sursă de venituri” (Eurostudent V 2012-2014, Sinteza raportului național, p. 28). Aspectele de natură financiară pot reprezenta factori explicativi atât pentru accesul în sistemul universitar, cât şi pentru rezultatele studenților pe parcursul anilor de studiu. Astfel, rezultatele raportului arată faptul „că percepția studenților cu privire la propria situație financiară este una preponderent negativă. Faptul că persoanele care au răspuns la întrebare se declară mai degrabă nemulțumite de situația lor financiară nu reprezintă în sine o surpriză. Ceea ce este însă interesant este faptul că variația pe care răspunsurile la întrebare o au în funcție de diferite criterii independente (precum genul, ciclul de studii, situația locuirii, domeniul de studii și așa mai departe) este din nou foarte mică, adesea nesemnificativă statistic. Studenții tineri (cu vârsta până în 21 de ani), care nu locuiesc cu părinții, par să fie cei mai mulțumiți de situația lor financiară, însă, pe măsură ce vârsta respondenților crește nemulțumirea lor în privința situației financiare” (Eurostudent V 2012-2014, Sinteza raportului național, pp. 33-34) Mobilitatea de studiu reprezintă o altă temă de interes, în condițiile în care angajatorii tind să pună accent pe experienţa pe care au studenţii la nivel internațional. Raportul arată faptul că în rândul studenţilor români această practică este în continuare scăzută. „Doar 7,2% dintre studenţi au urmat temporar un program formal de studiu oferit de către o universitate din străinătate. În raport cu alte țări, România prezintă o situație nesatisfăcătoare găsindu-se în grupul ultimelor 5 țări cu cea mai redusă mobilitate. În frunte se află țările nordice dar și o țară din est, Republica Cehă. Dintre cei 93% care nu au fost niciodată înscrişi la o universitate în afara ţării, aproape 60% nici nu îşi propun în viitor acest lucru. Se constată totuşi o creştere a interesului pentru studiul temporar în străinătate, luând în considerare că în anul 2010 procentul celor neinteresaţi depăşea 70%. Principalele surse de finanţare a studiilor temporare în străinătate sunt bursele oferite de Uniunea Europeană (pentru 53% dintre respondenţi) şi susţinerea din partea familiei/părinţilor/partenerului (pentru 28%). Un număr mic de studenţi au avut asigurare financiară pentru studii din partea statului român prin burse sau împrumuturi speciale (8%) şi doar foarte puţini au reuşit să se auto-susţină prin economiile personale (6%), majoritatea fiind studenţi de peste 30 de ani sau care au amânat un timp înscrierea la facultate” (Eurostudent V 2012-2014, Sinteza raportului național, p. 41-42). Raportul Analiza situației socio-economice a studenților din România din perspectiva pieței muncii a fost conceput în vederea evidențierii unor caracteristici ale acestor persoane, necesare pentru integrarea lor în viitor pe piața forței de muncă. Analizele au fost efectuate pe baza datelor colectate în cadrul proiectului Eurostudent, utilizând răspunsurile valide din cadrul studiului. Chiar dacă ancheta Eurostudent nu are ca obiectiv principal studierea pieței forței de muncă sau integrarea studenților în aceasta, se consideră că unele dintre datele colectate sunt în mod deosebit relevante pentru problematica vizată de raportul mai sus menționat. În cadrul secțiunii următoare sunt detaliate unele dintre aspectele centrale referitoare la încadrarea studenților români pe piața muncii. Se va urmări detalierea itemilor referitori la evaluarea șanselor de angajare, prezentarea itemilor referitori la motivele angajării în perioada studiilor, precum şi percepția privind legătura dintre activitatea profesională și conținutul programului de studii urmat. 51