Page 21 - arpia 18
P. 21

I – S-a apropiat momentul când v-ați uitat,        întrebau: ,,Măi, tu vezi ceva în față?”
              peste gard, la aviația civilă.                     Da. Un mamelon. ,, Știi cum îl cheamă?” Nu
              PT – Chiar, cum s-a întâmplat că am plecat la      știu. ,,Țâțele maioresei. Dacă treci de la Sibiu
              aviația  civilă?  Aveau  nevoie  de  aviatori  la  exact printre ele, iei 300 grade și ajungi la
              aviația civilă. Eu făcusem zbor instrumental.      Oradea. Am avut mulți instructori… trebuie
              Aveam un inginer care a proiectat un sistem        să mai recitesc. După Li 2, am zburat cu Il 14
              de  zbor  fără  vizibilitate,  să  vii  și  înapoi  de  și apoi cu Il 18. Nu am povestit de drumul
              unde ai plecat. Ceva foarte interesant.            spre Tokyo. Dacă la Novosibirsk nu observam

              A venit în control, un mare ștab, un general.      scurgeri de petrol, ne împrăștiam în Rusia.
              L-a  întrebat  pe  comandant  de  Tămășdan,        Mergeam spre Tokyo, în premieră.
              adică de mine. Eram sergent major, ofițer în       Eram comandant în pregătire. În zborul acela,
              pregătire și m-a întrebat: ,,mă cunoști?” Nu       dacă  făceam  ca  lumea…  și  am  reușit.  Zic:
              vă cunosc tovarășe general. ,, Da pe moș Ter-      plecați fără mine! ,,Păi de ce? … că întârziem”
              ente îl cunoști?” Cel mai bun prieten al meu-      Dom-ne , plecați fără mine. Curgea petrol. Am
              răspund. ,, Atunci să știi că și tu ești prieten   chemat, dacă sunt comandant în pregătire,
              cu mine”. Ăia, să cadă jos. Locțiitorul politic    comandant și bine am făcut că am insistat.
              era la ușă, afară. ,,Ia cheamă-l pe Onose! Îl      Păi  ,,  ne  mojna  raboje”  că  erau  -30  grade
              vezi pe băiatul acesta? Dacă te iei de el…” că     afară. Ce facem? Câți sunteți? I-am întrebat.
              i-am spus că mă tot punea să fac  gazete de        Trei. Bine, zic – trei sticle de vodka. Le-am dat
              perete. Era și comandantul, Botez, mare pa-        și zic : nu beți acum! După! Da. Erau doi in-
              triot a fost, a avut ceva probleme, dar ne-a       structori și un căpitan, Nemo, unul mic. Râd
              învățat  să  zburăm,  de  zi,  de  noapte,  cu     pentru că, ulterior, când zic să povestim de
              Junkers-ul. Am făcut pe un teren de sport, cu      acela…,, fir-ar al naibii să fie, a fost prost că a
              niște lămpașe…                                     murit, dar hai, hai noroc!” Revin la subiect;
              I – Pe care teren de zbor erați?                   am desfăcut bordul de atac și am descoperit o

              PT – Pe Giulești, de aici ne-am realizat.          conductă cu un colier nestrâns și curgea. Dacă
              I -  Ați avut o convingere interioară să treceți   plecam luam foc și ne împrăștiam în stepa
              la aviația civilă?                                 Baikală.  Așa  că  am  întârziat  vreo  oră
              PT – M-au solicitat, aveau nevoie.                 jumătate, cât a durat intervenția.
              I  –  Era  perioada  în  care,  spunem  celor      I – Dar ați câștigat mulți ani de viață și ați sal-
              interesați, se transforma TARS în TAROM, se        vat și avionul.
              năștea, practic, compania națională modernă,       PT – Da. Și ne-au dat însoțitori de-ai lor. Lor
              care își desfășoară activitatea și în prezent.     le-am dat o sticlă și ne-au lasat în pace, să
              PT – Era regiment pregătit pentru zboruri          facem ce vrem. Dacă ne deplasam de la traiect
              civile.                                            se dădea alarma. La Tokyo, ne zice, ,, dormiți
              I – În momentul în care ați trecut la Tarom,       pe  aeroport  că  trebuie  să  plecați”,  de  la
              cum        s-a      desfășurat       activitatea   ambasadă. Eram convins că nu o să mai ajung
              Dumneavoastră? Vi s-a pus în vedere că veți        la Tokyo niciodată.
              zbura un anume tip de avion care era…?             Ce vorbești d-le? ,, Păi nu aveți bani!” aveam
              PT – Li 2. Patru ani am zburat în țară. Am         servieta plină cu dolari. Ne-am dus în oraș, la
              ceva  să  vă  spun,  interesant.  Erau  niște      hotel, am stat ca belferii. Trebuia să aducem
              miștocari,  instructori.  Buni  instructori:       piese pentru fabricarea televizoarelor la noi.
              Moraru și alții…! Mergeam dinspre București        Foarte important pentru România. A trebuit
              la Sibiu, Oradea. Când plecam de la Sibiu mă       să desfacem pachetele, care erau pentru alt


              20                            Aeronautica - ARPIA , nr.18, decembrie,  2019
   16   17   18   19   20   21   22   23   24   25   26