Page 22 - revista a4 ARPIA

torie ale cărei vestigii leputeam admira la fiecare formații de elicoptere.
pas, dar cu un relief dificil pentru misiunea pe care Și a început războiul! Am zburat către insula Evia
o aveam de executat. Grecia este formată dintr-o survolând îndiagonală cerul Atenei, iar alimenta-
parte continentală, cu numeroase golfuri și penin- rea cu apă am facut-o din mare. Au început să

sule și o parte insulară, cu aproximativ 3.000 de apară primele noutăți și primele semne de între-
insule, situate în Marea Mediterană, Marea Egee bare pentru noi. Rușii zburau cu viteză din ce în
și Marea Ionică. Predomină munții, cu vârfuri ce ce mai mare, iar noi ne antrenasem cu o viteză de
depășesc 2.000 de metri, cel mai înalt, Olimpul, maximum 120 km/h. Ne era teamă că instalația de
având 2.917 de metriși versanți dispuși sub forma stins incendii, de trei tone, atârnată sub elicopter,
unor aliniamente. va ceda. Și am mărit…160… 180 km/h… părea

A fost organizat un briefing cu toa- în regulă. Fileurile de aer puteau împinge Bambi
teechipajele participante, în care s-au stabilit toate Bucket-ul spre coada elicopterului și să ajungă la
datele misiunii. Eram concentrați să înțelegm, cu elicea anticuplu. Ar fi fost sfârșitul nostru! Trebuia
exactitate, ceea ce ni se prezenta în engleză, în- verificat. Nae Canache, unul dintre cei doi tehnici

trucât, atât numărul mare de aeronave participante de bord, s-a dus la ușa elicopterului, s-a așezat pe
la stingerea incendiilor, cât și traficul aerian per- burtăși a ieșit pe jumătate afară ca să poată urmări
manent din jurul Atenei, impuneau o foarte bună ce se întâmplă în exterior. Până la viteza de 200
coordonare și reguli clare de zbor: puncte obliga- de km/h, totul era în regulăși ne-am liniștit. Știam
torii de plecare și sosire, înălțimi de zbor, organe că puteam să-i urmăm pe ruși în siguranță. Apoi,
de trafic aerian militare și civilecu indicative și având elicopterul rusesc la foarte mică distanță în

frecvențe radio, reguli de zbor la aerodrom, locuri fața noastră, în zbor către incendiu, am observat
de aterizare, locuri de unde se alimentau cu apă că la viteză mai mare de 160 de km/h, apa din re-
instalațiile de stins incendii, modul de cooperare cipient este pulverizată către înapoi, pierzându-se
cu pompierii și multe altele. o mare cantitate. Pentru eficiență la obiectiv, am

Elicopterul românesc urma să acționeze în hotarât să nu depășim 160 km/h, pentru a nu
formație cu elicopterul rusesc, tot un MI-17 și cu pierde apa, chiar dacă rușii se îndepărtau ușor de
elicopterul sloven, un Bell, în insula Evia (Marea noi. După largarea apei la incendiu, pe drumul de
Egee), a doua ca mărime, după Creta. Rușii erau întoarcere către mare pentru realimentare,
cap de formație, noi la mijloc și în urmă slovenii, măream viteza și îi ajungeam din urmă. Învățam
care aveau un elicopter mai mic, ce putea lua max- din mers. Și am mai descoperit că eficiența stin-

imum 400 de litri de apă. Elicopterul rusesc gerii și limitării focului este mult mărită când se
aparținea unei structuri specializate în stins in- acționează cu mai multe aeronave în formație,
cendii de suprafață, comandantul de echipaj rus- motiv pentru care au fost alcătuite formații de
esc era grec la origine, vorbea perfect grecește și zbor cu aeronave de același tip sau cu caracteris-

elicopterul lor avea la bord o stație radio tici asemănătoare.
compatibilă cu a pompierilor eleni, prin inter- Incendiile din munți izbucneau, natural
mediul căreia i se comunicau ordinele de sau provocat, în zone foarteaccidentate, cu
intervenție și coordonatele locului. Noi și slovenii versanți abrupți și văi pe care se forma în
i-am urmat în „formație de luptă”. Din cauză că permanență turbulență, pilotarea elicopterului
aveau o viteză de zbor mai mică decât noi, după fiind mult îngreunată. Piloții greci ne-au cerut un

două zile de muncă, slovenii au fost alăturați altei punct de vedere, referitor la originea incendiilor,

22 Aeronautica - ARPIA , nr11, mai 2019