Page 28 - 9 PLUS Mai 2022
P. 28

Astfel, după acești ani, ei nu vor mai rămâne       Trăiri în Apus

            cu amintiri frumoase pe care să le povestească
            mai departe.                                                               Ursu Ecaterina Maria,

            B:     -Și totodată, taberele și excursiile care                             Prof. Spiridon Elena

            la  școala  noastră  erau  nelipsite,  constituie
            elemente  foarte  importante  în  dezvoltarea              Soarele își făcuse apariția în acea zi de

            elevului,  ele  reprezentând  o  îmbinare  între    sâmbătă,  dar  nu  pentru  mult  timp.  Priveam
            programe  culturale  educative  și  activități  în   rătăcită copacii goi ce fugeau pe lângă mașina

            aer liber. Excursiile sunt o pastilă de relaxare    noastră. Gândurile îmi zburau prin cap, încât
            pentru  toți,  iar  în  ele  legătura  dintre  elev  și   mă simțeam atât de buimacă și amorțită, la fel

            profesor  este mult  mai strânsă, noi  devenind     ca adierea vântului. Oare de când nu îmi mai

            un  fel  de  părinți.  Cu  această  ocazie,  vizităm   văzusem  bunicii?  Pierdusem  șirul  lunilor  de
            fel  și  fel  de  obiective  turistice  despre  care

            elevii  poate  au  învățat  înainte  la  școală,  iar
            acum au ocazia să le vadă și în realitate.

            A:     -Exact,  și  toate jocurile  de dezvoltare
            personală  și  activitățile  precum  desenatul,

            cântatul, dansatul, etc. îi ajută mai mult decât

            ar crede. Ei reușesc să își manifeste abilitățile
            și să-și descopere talentele și pasiunile.

            B:     -Să nu uităm  de munca în echipă. Ea e

            crucială  pentru  elevi,  aceasta  punându-i  în
            situația de a colabora cu cineva cu care poate

            nu au nimic în comun și nu empatizează, ceea
                                                                când  am  stat  izolați  față  de  familia  noastră,
            ce  este  o  adevărată  provocare.  E  extrem  de
                                                                încă de la Paște. Știu că atunci îmi era atât de
            important să-și stimuleze această abilitate de a
                                                                dor de bunici, de verișori, de unchi și mătuși,
            munci  cu  persoane  diverse,  pentru  viața  lor,
                                                                ca acum de altfel. Păcat că ne-am putut reuni
            ca  viitori  adulți,  când  se  vor  lovi  de  multe
                                                                doar  la  un  asemenea  eveniment.  Aflasem  cu
            astfel de situații.
                                                                câteva  ore  în  urmă  că  străbunica  mea  se
            A:     -Motivele acestea sunt doar câteva din
                                                                simțea foarte rău, mai rău ca de obicei. Mult
            cele  care  susțin  că  școala  virtuală  nu  o  va
                                                                mai rău. Purtând 92 de ani în spate și multe
            putea înlocui nicicând  pe cea obișnuită.
                                                                amintiri  dureroase,  bunicuța  era  ca  un  copil

                                                                mic. Neputincioasă să meargă și să vorbească,

                                                                aștepta împăcată să ne luăm rămas bun.

                                                                                                          28
   23   24   25   26   27   28   29   30   31   32   33