Page 6 - ARMONII Nr.2 Seria IV iulie-decembrie 2011

DIRECTORII NOŞTRI ● ,,DIRIJORI”...

Focşani avusese o orchestră simfonică (dirijor Silviu Zavu- pentru a putea fi retrocedată. Evident, I. S. J. Vrancea nu
lovici), dar care a fost preluată de reşedinţa regiunii Galaţi a dat această sumă.
(azi, Teatrul Muzical ,,N. Leonard”). De subliniat că aici a Aşa că am reuşit să obţin clădirea ,,C” a Complexului
dirijat şi marele muzician Achim Stoia. de Internate din Str. Alecu Sihleanu (azi, atelierele secţiei
de ,,plastică” din liceul nostru), pe care am preluat-o într-o
stare jalnică: lipsă de prize, de întrerupătoare, de geamuri,

de uşi, parchet răvăşit, ţevi sparte sau rupte, la calorifere,
Mihai băi deteriorate, pereţi dărâmaţi, mirosuri ,,parfumate”, a-
RUSAN mintiri de... cocină.

Am demarat, totuşi. Cum? Cu ajutorul inimosului profe-
sor dr. Anton Paragină şi cu vechile mele ,,cunoştinţe”, am
adunat bănci, instrumentar pentru laboratoare (fizică, chi-
mie), mese, birouri etc., de pe la Şcoala Cârligele, Şcoala
Petreşti, Liceul Nr. 2, S. C. ,,Veritas” Panciu ş.a. şi cu au-
tomobilul meu le-am transportat în şcoală (pentru că noi
nu aveam cont, iar Primăria nu ne făcuse buget; bugetul
fiind al Şcolii Nr. 9, nu ne dădeau nimic). Nu aveam admi-
2. Ca director al Şcolii de Muzică şi Arte Plastice nou 1 1
reînfiinţată, în 1990, după o dezlipire de Şcoala Nr. 9 (a- nistrator. Aveam /2 normă secretarul şcolii + /2 normă bi-
cum, ,,Ştefan cel Mare”), unde-s şi azi cabinetele, m-am bliotecar; fără oameni de serviciu. Apoi s-au aprobat pos-
zbătut să obţin tot acolo şi un corp de clădire separat. Aşa turi pentru o femeie de serviciu şi administrator + om de
am ajuns la conflicte cu directorul Şcolii Nr. 9 (prof. Virgil servicu. Mă rog, cu greutăţi, cu bune, cu rele, cu multă ră-
dare şi, poate, cu mult devotament, am reuşit să fac ,,bar-
Strutinschi, apoi director al Liceului de Muzică şi Arte Plas-
tice ,,Gheorghe Tattarescu” Focşani) pentru corpul B (ca- ca” să plutească.
Secţia de arte plastice îşi desfăşura lecţiile la Şcoala

binetele de muzică). Am pierdut, din cauza actelor (plan).
În 1992, am demarat înfiinţarea Liceului de Artă, por- Populară de Artă, în atelierele profesorului Liviu Nedelcu
nind cu o clasă mixtă (plastică + muzică), de pe lângă Li- (şi asta cu sprijinul domnului profesor Gheorghe Zaiţ, in-
ceul Pedagogic Focşani. Noi asiguram pregătirea artistică, spectorul de specialitate).

ei predau disciplinele de cultură generală... Oricum, a fost Primii profesori de cultură generală au fost: Marica Sla-
o simbioză benefică oraşului şi judeţului... vu (limba şi literatura română), Anton Paragină (istorie),
În 1992, am pornit şi cu clasele V-VIII ale noastre, pa- Viorica-Jeni Moldovianu (matematică), Aurica Nedelcu
ralel cu prima clasă liceală mixtă (susmenţionată). (limba şi literatura română), Maria Arginteanu (educaţia fi-
Am fost iniţiator şi primul director, până în 1997, când zică), plus colaboratori de la Şcoala Nr. 9 şi de la Liceul
am renunţat, prin demisie. Director adjunct era prof. Pedagogic (director, prof. Emil Dumitru, tatăl profesorului
Gheorghe Zaiţ, care a şi realizat documentarul biografiei de plastică, Ştefan Dumitru). De reţinut: am pornit fără nici
pictorului focşănean Gheorghe Tattarescu, spre a obţine un buget alocat; inclusiv ştampila am comandat-o şi am
aprobarea pentru numele liceului: Liceul de Muzică şi Arte adus-o din Bucureşti cu banii mei, cu maşina mea!...

Plastice ,,Gheorghe Tattarescu”. În anul 1996, devenit liceu vocaţional, cu statut, sub
numele ,,Liceul de Muzică şi Arte Plastice Gheorghe Ta-
3. Doar acordul I. S. J. Vrancea şi sprijinul mutual al
celor doi inspectori de specialitate. În rest – munca, timpul ttarescu”, am pornit cu 4 clase paralele: 1 clasă cu profil
şi maşina mea (pentru transport), ,,cunoştinţele” din ,,Cân- muzică, 2 clase cu profil plastică, 1 clasă de filologie. Au
tarea României” etc. Îndeosebi a fost ajutorul deosebit al fost 2 clase de plastică pentru că ministerul repartizase 19
unui om săritor şi cu mult entuziasm - † profesorul dr. An- elevi din Republica Moldova de a studia în liceul nostru şi
ne-a recomandat ca să împărţim clasa noastră în două
ton Paragină – care nu precupeţea nimic pentru a-mi fi
alături: omagiu sincer, adânc respect! părţi pentru a-i putea asimila şi pe ei.

M-am luptat cu dificultăţile începutului: lipsa spaţiului 4. Bucuria de a face cunoscută, pe o arie extinsă (ju-
de şcolarizare. Am încercat să obţin clădirea fostului Li- deţ şi dincolo de hotarele sale), muzica cultă, frumuseţea
ceu Comercial (lângă unitatea militară de pompieri) unde picturii şi a sculpturii. Trebuie să atragă în continuare copii
aveam sală de spectacole cu scenă, săli de clasă, posibi- talentaţi din tot judeţul şi din împrejurimi, să-i ajute pe cei
lităţi de cazare a elevilor externi etc. Dar, după cutremurul marginalizaţi, să deschidă drumul spre artă viitorilor repre-
din 1977, clădirea a fost consolidată de Cooperativa Meş- zentanţi ai creaţiei româneşti. Să avem, în continuare, bu-
teşugărească ,,Prestarea” care a şi pretins I.S.J. Vrancea curia de a ne vedea roadele. Azi sunt coleg de profesie cu
suma de 180.000 de lei drept pentru consolidarea făcută şi foştii noştri elevi. Deci?...

Seria a IV-a * Nr. 2 * iul. – dec. 2011 * Armonii * 4 * Armonii * iul. – dec. 2011 * Nr. 2 * Seria a IV-a