Page 11 - ARMONII Nr.2 Seria IV iulie-decembrie 2011

ATELIER ARTISTIC ● PROMISIUNI...

Elev Alin-Răzvan CIOBANU, clase simultane, XI B – XII B ♦ Prof. Ion Gr. CHERCIU

Literatura şi muzica

,,PE LÂNGĂ PLOPII FĂRĂ SOŢ...”

- ,,Duet”: cuvânt şi melos -

Literatura şi muzica sunt două surori
întru artă; amândouă slujesc sunetul - su-
netul ascuns în cuvânt, sunetul ascuns în
melodie. Adeseori, arta cuvântului (litera-

tura) se înfrăţeşte cu arta sunetului (muzi-
ca); iar când sunetele din cuvânt se topesc
în sunetele din melodie se ivesc adevărate-
le capodopere poetico-muzicale. Atunci se

simte cum compozitorul a perceput şi a şti-
ut cum să intre în universul cuvântului po-
etic prin ,,mijloacele” sale.

În acestă metamorfozare continuă şi
rapidă a artelor se regăsesc şi muzica, şi li-

teratura; combinaţia creată de ele izvorăş-
te, parcă, dintr-o altă... artă.

De exemplu, poezia ,,Pe lângă plopii

fără soţ...”, de Mihai Eminescu, sugerează

melos de romanţă. De aceea, compozitorul
Guilelm Şorban a transpus pe note un vals
lent, în gama mi minor.

e
Ritmul de vals debutează printr-o măsură incom- faţă de punctul de plecare, aşezându-se în dinamica tră-
pletă, impusă de ritmul iambic al versurilor. Astfel, tim- irii muzicale iniţiale, spre a pregăti continuarea melodi-
pul unu, din măsurile următoare, devine accentuat, dând că prin cuvintele următoarelor două strofe ş.a.m.d.
impulsul paşilor acestui dans şi, respectiv, al legănării Măsura de ¾ a fost realizată prin durata de pătri-
lente şi melancolice specifice romanţei. me. Dar tempo-ul acestui vals lent a evitat monotonia şi
Această compoziţie muzicală este structurată pe prin unii dintre timpii accentuaţi cu valori de doimi şi
două părţi. Fiecare corespunde câte unei strofe, ambele doimi cu punct, astfel prelungindu-se, melodic, anumite
fiind legate în prima volta. Următoarele două strofe, cu trăiri deja sugerate prin pătrimi.
linie melodică identică, reprezintă volta a doua. De fapt, Legato de expresie şi legato de prelungire apar în
se realizează grupaje muzicale identice, fiecare având acelaşi fel în versurile pare din prima strofă a grupajului
câte două strofe. Ultima strofă a poeziei corespunde pri- (în măsurile 2-3 din ele, prin paralelă); în cealaltă strofă,
mului fragment muzical, dând astfel iluzia de ,,opera dispunerea lor e altfel: versurile pare au doar legato de
perfecta” (unde finalul lucrării reia începutul său, gata să expresie, iar versurile pare le au pe amândouă. Alunecă-
reproducă astfel echilibrul stării iniţiale). Lipseşte re- rile şi prelungirile date de legato de expresie şi de pre-
frenul fiindcă linia melodică din strofele impare şi, res- lungire dimensionează şi fluidizează trăirile sugerate
pectiv, din strofele pare, este reluată alternativ, dând su- prin cuvintele risipite în versuri. Semitonul realizat prin
gestie de laitmotiv muzical. la # le adaugă o suavă, dar tensionată surpriză sonoră.
Compozitorul a ales o tonalitate minoră fiindcă a- Pauzele de pătrime aşează din loc în loc trăirile şi

ceasta exprimă, în general, tristeţe, melancolie, regretul sugestiile verbal-sonore pe care le declanşează...
şi reproşul pentru irosirea unor speranţe ale iubirii... Ga- Oare aşa s-a făcut o ,,simbioză” poetico-muzicală?!

ma Mi minor este potrivită pentru ideile şi mesajul poe-

ziei. Permite ca linia melodică să pornească din regis- Am încercat să umblăm pe urmele ,,paşilor” compo-

trul grav (nota si), să continue spre registrul acut (până zitorului, aflat... pe urmele ,,paşilor” poetului...
la punctul culminant al dramatismului muzical) şi apoi Po
ate înţelegem astfel câte ceva din lungul şi greul
să coboare până la tonică (nota mi), mai sus cu o cvartă drum al creaţiei. Demersul nostru e doar un exerciţiu...

Seria a IV-a * Nr. 2 * iul. – dec. 2011 * Armonii * 9 * Armonii * iul. – dec. 2011 * Nr. 2 * Seria a IV-a