Page 111 - VOLUMUL 3

DINCOLO DE REAL – vol 3-

POEM 140

Dacă aș căuta să înțeleg esența unei culturi, poate a mea,
Și aș considera această înțelegere o căutare de o viață
întreagă,
Mi-aș îndrepta privirea întâi către tărâmurile unde poezia
trăiește,
Căci în inima poetului, adevărurile cele mai adânci se
înfățișează.
Poeții, etern uimiți de minunile existenței,
Construiesc lumi și vise cu neclintită persistență.
Cuvintele lor, ca niște liane, se țes prin țesătura minții
noastre,
Dezvăluind viziuni ascunse, unde sufletul cu adevărat
umblă.
În cadența stanțelor lor, lumea își găsește vocea pură,
O simfonie de reflecții, unde fiecare tăcere jubilează.
Ei captează momentele efemere, ca umbre în zbor,
Răscumpărând ce e trecător cu tușe de adevăr.
Prin vălul metaforei, realitățile sunt dezvăluite,
Straturi ale existenței, unde cele mai adânci răni sunt
vindecate.
În echilibrul delicat între durere și deliciu,
Poezia răscumpără lumea, aruncând întunericul în lumină.
Astfel, pentru a înțelege cultura mea și cântecele sale
tăcute,
Aș asculta poeții, unde adevărul fără timp se ascunde.
Căci în versurile lor se găsește ecoul miezului umanității,
110