Page 15 - VOLUMUL 3
P. 15

DINCOLO DE REAL – vol 3-


            POEM 104

            O umanitate ce gândește materialist va sculpta ființe de
            fier,
            Pe când una ce-și împletește gândurile cu spiritul, va fi un
            izvor etern.
            Materialele adunate încă nu s-au transformat complet,
            Avem două râuri azi, unul mare și materialist, celălalt mic,
            dar perfect.
            Pământul geme sub greutatea betonului, un labirint rece,
            Cu brațe de oțel ce strâng inima, lăsând amintiri cum trece.
            Însă într-un colț umbros al acestei rețele de fier am găsit,
            Un izvor sclipind ca speranța, spiritul în pădurea de lumină
            s-a răsucit.
            Materialismul este un monstru închis într-un labirint de
            sticlă,
            Reflectându-și disperarea, construind ziduri spre cer, dar
            fără miracole să aplice.
            Fiecare gând materialist, o cărămidă în turnul deznădejdii
            și umbre,
            Fiecare pas mai adânc în uitare, o călătorie de fum și
            întuneric sumbru.
            Dar undeva, în adâncurile minților visătoare, o altă lume
            naște,
            Cu gânduri înaripate și vise aurii, unde zânele dorințele își
            urzească.
            Aici, fiecare idee spirituală e un fir de aur în pânza
            realității,
                                                                                               14
   10   11   12   13   14   15   16   17   18   19   20