Page 40 - VOLUMUL 3

DINCOLO DE REAL – vol 3-

Sub cerurile înnegrite de lumină tainică, unde astrelor li se
fură strălucirea,
Trebuie să lăsăm ochii deschiși, să întâmpinăm adevărul
crepuscular,
Fiecare clipă de veghe e o călătorie în abisurile ființei
noastre,
O explorare a sufletului în tumultul viselor nocturne
nesfârșite.
Pe drumul umbrelor divine, presărat cu stele călătoare,
Învățăm că trezirea nu e doar la răsăritul soarelui,
Ci în momentele de liniște pură, când deslușim dincolo de
vălul iluziei,
Când adevărurile tainice se dezvăluie în serenitatea nopții.
În fiecare crevasă a întunericului, prind formă lumi
neștiute,
Fiecare pas e un dans pe marginea infinitului,
Înțelegem că ochii deschiși în noapte sunt ferestre spre
veșnicie,
Că veghea în întuneric dezvăluie armonii ascunse în miezul
universului.
Așa cum luna strălucește în abisul cerului,
Lumina sufletului nostru pătrunde prin vălurile obscure,
Ochii deschiși, treji în întuneric, descoperă stele neștiute în
noi,
Mai strălucitoare decât orice vis, mai tainice decât orice
gând.
Sub pânza infinită a umbrelor, în liniștea cosmicului vis,
Învățăm să vedem cu inima, să călătorim cu sufletul,
39