Page 140 - DINCOLO DE REAL

DINCOLO DE REAL – vol. 2-

Te iubesc în această sanctuară mistică, între umbră și
suflet,
Ca o poveste veche înțesată în pergamentele timpului,
păstrată sub cheia eternității.
Sub cerul înstelat, fiecare atingere devine un ritual tainic,
O incantație veche rostita în lumina stelelor, înțeleasă doar
de umbrele mistice,
Ascunsă între mângâierile nopții, iubirea noastră înflorește
precum floarea de lună,
Sclipind într-un joc de lumini și întuneric, pe marginea fină
între vis și realitate.
Te iubesc în secret, așa cum inima păstrează cele mai
prețioase comori într-un cufăr misterios,
Între clopoțeii lunii și umbra enigmatică a sufletului.
Fiecare zi devine o tapiserie țesută din momente sacre,
Înlănțuite într-o rețea de șoapte și emoții profunde, ce-și
găsesc ecou în tăcere.
În fiecare colț al minții mele, o dorință nerostită arde ca un
foc sacru pentru tine.
Te iubesc în umbra marilor secrete și îmbrățișările
invizibile ale spiritului,
Păstrând esența ta în cel mai adânc sanctuar al sufletului
meu,
Unde timpul se oprește și doar iubirea, pură și eternă,
rămâne.
Într-o căutare eternă, am găsit refugiu în misterele nopții,
Unde pot să te iubesc în liniștea adâncimii, între umbrele
sacre și strângerile de inimă,
Așa cum sunt iubite lucrurile nespuse, între adâncul
întunericului și lumina sufletului.
Și astfel, într-un vals tainic de lumini și umbre eterne, îți
spun,

139