Page 15 - DINCOLO DE REAL

DINCOLO DE REAL – vol. 2-

POEM 54

În taina vechiului altar, unde umbrele dansează în lumini
stinse,
Ritualurile sunt acte simbolice, povești scrise în ecouri și
speranțe,
Ele țes fire invizibile între suflete, aducând împreună inimi
fără cuvinte,
Într-o lume unde comuniunea nu are nevoie de glasul
zbuciumat al vorbirii.
Pe măsură ce trec anii, amintirile devin incantații rostite în
șoapte,
Ritualurile sunt țesături de timp, legături aurite între
trecut și prezent,
Fiecare gest, o metaforă a valorilor sacre, o oglindire a
esenței ascunse,
În tăcerea solemnă, ele aduc la viață comunitatea făr’ de
cuvinte rostite.
În altarul umbros al inimii, rădăcinile noastre se
întrepătrund ca o pânză de păianjen,
Fiecare ceremonie, o poezie a timpului, o chemare la
unitatea profundă,
Dincolo de zgomotul lumii moderne, unde comunicarea
devine vânt fără sens,
În adâncul tăcerii lor, ritualurile păstrează sufletul unei
colectivități dispărute.
Prin fluxul conștiinței, navigăm prin oceane de amintiri
sacre,
Fiecare pas pe cărările ritualurilor, un dans efemer al
umbrelor și luminilor,
Împletim în tăcere fire aurite, creând o țesătură a
comuniunii pierdute,

14