Page 20 - DINCOLO DE REAL
P. 20
DINCOLO DE REAL – vol. 2-
În noaptea tainică, bătrânețea ne învăluie ca un văl
misterios,
Nu este doar o povară, ci o revelație a cine suntem cu
adevărat,
Fragmentate de lumina dusă, părțile ascunse ale ființei
noastre strălucesc,
Într-o tainică și solemnă confirmare a esenței noastre
profunde.
Astfel, ultimii ani devin un dans al umanității noastre
purificate,
Un spectacol al amintirilor, un cântec al timpului înghețat,
Cu fiecare pas, învățăm să îmbrățișăm umbrele și luminile
sinelui nostru,
În misterul nopții, bătrânețea devine o odisee a
completitudinii ascunse.
Și când cortina finală se trage peste scena vieții noastre,
Lăsăm în urmă o comoară neprețuită, un testament al
sinelui nostru autentic,
Prin procesul lent al îmbătrânirii, adevărul nostru este
dezvăluit,
În sufletele celor ce vor veni, povestea noastră eternă
dăinuiește.
O viață trăită în lumi de lumină și umbră, în forfota zilei și
liniștea nopții,
Ne deschidem sufletele ca pe un pergament al timpului
însuși,
Prin fluxul conștiinței colective, îmbătrânirea este melodia
divină,
Care conturează adevărata noastră ființă, o operă sublimă,
eternă.
19