Page 16 - DINCOLO DE REAL
P. 16
DINCOLO DE REAL – vol. 2-
În lumea de azi, însă, comunicarea fără comunitate
domină.
În miezul nopții, când totul pare pierdut, ritualurile șoptesc
povești uitate,
Ele reamintesc că suntem legați de fire invizibile, sacre,
eterne,
În fiecare gest simbolic, regăsim ecoul unui trecut plin de
semnificații,
Lăsându-ne ghidați de lumina tainică a unei comuniuni
nevorbite.
Pe altarul vieții, în tăcere își găsesc locul sufletele rătăcite,
Ritualurile devin candela ce arde în noaptea adâncă a
singurătății,
Regăsim în ele pacea unei comunități ce nu cere cuvinte, ci
doar prezență,
În timp ce vocile moderne se pierd în vânt, golite de esență.
Prin actele simbolice, învățăm din nou să simțim legătura
sacră,
Ritualurile ne cheamă în lumină, ne arată că suntem un tot
nedespărțit,
În tăcerea lor, descoperim esența unei comunități
adevărate,
Comunicarea se transformă într-un dans de umbre, o
simfonie a sufletelor unite.
În adâncul nopții, ritmul ritualurilor devine un cântec de
dorințe ascunse,
Ele reașază pietrele fundamentale ale valorilor ce ne
definesc esența,
Fiecare gest, fiecare incantație, o renaștere a unei
comunități vechi și sacre,
Și astfel, în fluxul conștiinței, regăsim melancolia unei
comuniuni pierdute.
15