Page 12 - DINCOLO DE REAL

DINCOLO DE REAL – vol. 2-

În pădurile sufletelor, umbrele amăgirii dansează în cercuri
nesfârșite,
Ne-am modelat ființele după lutul războaielor ce ne-au
întunecat,
În căutarea divinului, am pierdut esența umanului, am
devenit prizonieri,
Și-n fiecare bătălie, inima noastră a pierdut un fragment
din lumină.
În fiecare colț al lumii, cuceririle noastre au semănat
moarte și ruine,
Fiecare victorie a născut un deșert, fiecare imperiu o
pierdere,
Ne-am rătăcit în întunecoasa căutare a unui paradis
iluzoriu,
Îndepărtându-ne de singurul tărâm unde libertatea ne
cheamă.
Prin fluxul tăcerii, regăsim șoaptele vechilor înțelepciuni
uitate,
Reflecțiile amintirilor ne aduc un ecou al adevărurilor
pierdute,
În oglinda inimii, vedem chipurile unor visuri ce s-au
destrămat,
Numai când uciderea va fi evaporată din inimi, omul va
învăța să trăiască.
Până atunci, suntem creaturi între lumini și umbre, captivi
în propriile noastre plase,
O lume guvernată de inimi ce tânjesc după domnie și
putere,
Fiecare gest, fiecare pas este un dans către prăpastie,
În această taină, doar renunțarea ne va elibera,
redescoperindu-ne umanitatea.

11