Page 33 - Simpozion Orasul Viitorului

Creativitatea și gândirea matematică

prof. CRINA-LOREDANA HOZAN,
Liceul Tehnologic Nr. 1 Gîlgău

,, Creativitatea este o floare atât de delicată, încât elogiul o face să înflorească, în timp ce
descurajarea o înăbuşă adesea chiar înainte ca ea să se poată transforma în floare”. T. Carlyl
Matematica este considerată un element principal de cultură generală folosit în orice
domeniu de activitate. Scopul matematicii nu este să învățăm să gândim după un model
mathematic, ci să ne folosim de matematică în gandire, să ne formăm propria noastră logică în tot
ceea ce facem. Matematica este o știință a regulilor, este intuiție, logică, experiență. Gândirea
creatoare se formează prin stilul activităţii elevilor, prin tipul de sarcini şi exerciţii care pot constitui
un antrenament permanent al gândirii. Creativitatea se învaţă, nu ne naștem cu ea.
Creativitatea poate avea atât o valoare socială, cât și una pedagogică şi psihologică ce o
pune pe primele planuri de implicaţie în progresul omenirii, pentru că toate sferele de activitate
umană cer un anumit grad de creativitate. Personajul principal în dezvoltarea creativității la elevi
aparține în primul rând profesorului care trebuie să descopere modul de stimulare a creativității, să
orienteze permanent această activitate.
Rezolvarea problemelor de matematică are un rol principal pentru dezvoltarea gândirii
creative a elevilor, iar stimularea gândirii se realizează mai ales prin compunerea de probleme de
către elevi. Învățând creativ, devenim creativi. Aplicând în predare tehnici creative învățarea
matematicii nu va fi un chin, ci o plăcere. Experiența cunoștințelor acumulate este considerată un
factor important în dezvoltarea creativității, însă nu experiența cantitativă, ci experiența calitativă.
Motivația și voința sunt alți factori importanți în dezvoltarea creativității. Dezvoltarea creativității
este un proces voluntar care necesită timp și efort.
Creativitatea reprezintă o acțiune importantă a societății contemporane și este în strânsă
legatură cu gândirea matematică. Nu este ușor să ne adaptăm într-o societate în continuă creștere,
avem nevoie de o gândire logică, de motivație, creativitate. Cu ajutorul matematicii putem dezvolta
această gândire logică prin rezolvarea de probleme, prin găsirea de soluții noi de rezolvare a
problemelor, așa cum facem și în viața de zi cu zi. Elevii trebuie să fie stimulați să pună cât mai
multe întrebări, trebuie favorizat accesul la cunoaștere prin forțe proprii, să limiteze constrângerile
și factorii care produc frustrarea, trebuie încurajat să țină cât mai multe discursuri, trebuie lăsați să
vorbească liber. Creativitatea se cultivă prin compotament, prin aptitudini, prin imaginație.
Însă gândirea exclusiv matematică poate să cadă într-o extremă negativă, poate duce la
robotizarea ființei umane, distruge capacitatea profundă de gândire, distruge creativitatea, distruge
intuiţia, distruge capacităţile extra-senzoriale, deci distruge de fapt tot ceea ce defineşte fiinţa
umană.
Un copil care are o gândire matematică are următoarele tipuri de comportamente: poate să
utilizeze activ memoria fotografică, poate să efectueze calcule complexe, poate decodifica imagini
și simboluri, învață rapid o limbă străină, utilizează imaginația și inspirația într-un mod practic, are
o citire fotografică foarte bună, primește informația într-un mod intuitiv. „În matematică înveți să
rezolvi probleme în mod sistematic și la rece, adică neinfluențat de emoții, iar modul acesta de
gândire e util orice vei face în viață” este de părere Kreindler.
Unii profesori înțeleg greșit modul de predare al matematicii. Unii o consideră ca o materie
obișnuită care trebuie învățată pentru a lua un examen. Dacă nu reușim să le dezvoltăm creativitatea
și gândirea logică, un copil nu va fi niciodată în stare să învețe matematica și totodată nu va reuși să

28