Page 38 - Simpozion Orasul Viitorului
P. 38

răsfirate,  castanele  în  învelişul  lor  ţepos  ar  putea  fi  buzdugane  pentru  zmei,  arici,  etc.  sau  prin
               îmbinări diverse şi-au imaginat altele cum sunt: ,, solzi”, ,, aripioare”,  ,,bărcuţe”.
                       Acest procedeu a asigurat un climat afectiv important pentru încrederea în forţele proprii,
               dezvoltarea potenţelor niotrice în  vederea formării unor abilităţi  practice prin diverse teme şi  de
               asemenea le-a stimulat fantezia şi imaginaţia creatoare.
                       Materialele din natură ne oferă următoarele avantaje: tehnicile de lucru sunt foarte simple
               (aşezare plană, asamblare şi lipire); varietatea formelor naturale sugerează o mare varietate de teme,
               ceea ce contribuie la activizarea imaginaţiei şi a gândirii creatoare; mânuirea acestor materiale le
               dezvoltă elevilor sensibilitatea tactil-kinestezică, precizia si rapiditatea mişcării mâinilor.
                       Lucrările de aplicaţii şi de confecţii cu materiale din natură, precum ca celelalte lucrări, le-
               am realizat pe criteriul muncii individuale şi în grup. Activitatea pe bază de cooperare, grupul mic
               constituie un mod de învăţare cu deosebite valenţe educative în ceea ce priveşte creativitatea.
                       Lecţiile de abilităţi  practice desfăşurate cu elevii, având ca materiale de lucru „produsele
               naturii”, au oferit reale posibilităţi de stimulare a creativităţii în funcţie de cunoştinţe, de indicaţii,
               de interese şi de aptitudini.
                       Deci pentru a reuşi să stimuleze creativitatea şcolarului, învățătoarea însăşi trebuie să fie
               model de creativitate, să cunoască şi să stimuleze potenţialul creative al fiecărui elev, să recurgă la
               creativitatea în grup, să inhibe atitudinile de blocare a manifestărilor creatoare. „Copilul să nu ştie
               nimic pentru că i-ai spus, ci pentru că a înţeles el însuşi; să nu înveţe ştiinţa, ci s-o descopere”.
               (Jean-Jacqous Russeau)




               Bibliografie:

                   1.  Cosmovici, A (1998): Psihologie şcolară, Editura Polirom, Iaşi;
                   2.  Landau, E. (1979): Psihologia creativităţii, Editura Didactică şi Psihologică, Bucureşti;
                   3.  Sălăvăstru, D. (2004): Psihologia educaţiei, Editura Polirom, Iaşi.































                                                                                              33
   33   34   35   36   37   38   39   40   41   42   43