Page 26 - Simpozion Orasul Viitorului 1

mulţi elevi, majoritatea fiind dornici să pună întrebarea la care s-au gândit şi să afle răspunsurile la
întrebările formulate de ei.
Exemplu:,, Ioana are 30 de ilustrate, iar Ina are 20 ilustrate.” Puneţi întrebarea şi rezolvaţi
problema! Redau câteva întrebări puse de elevi:
Câte ilustrate au cele două fetiţe?
Cu câte ilustrate are mai mult Ioana decât Ina?
Câte ilustrate au împreună?
Cu câte ilustrate are mai puţin Ina decât Ioana?
-Continuarea rezolvării unei probleme care a fost începută în clasă sub îndrumarea
învăţătorului - procedeu care are drept scop activizarea tuturor elevilor şi care duce la dezvoltarea
deprinderilor de muncă intelectuală.
-Activităţi care solicită recunoaşterea tipului de problemă care se cere a fi rezolvată –
activitate bazată pe algoritmul de rezolvare a problemei de acest tip. Această recunoaştere
facilitează munca elevului şi, în acelaşi timp, contribuie la dezvoltarea posibilităţii de a înţelege
relaţiile aritmetice, condiţionează ordinea acestor relaţii, stimulează generalizarea procedeelor
operative,contribuind astfel la evoluţia capacităţilor intelectuale şi la sporirea randamentului său.
-Rezolvarea problemelor pe mai multe căi duce la dezvoltarea flexibilităţii gândirii, la dezvoltarea
deprinderilor de autocontrol. Ofer un exemplu de problemă matematică ce se poate rezolva prin mai
multe (2-7) modalităţi, evidenţiate toate de transpunerea imaginară a celui ce rezolvă problema, în
ipostaza de ,, subiect” al acesteia: ,, La un magazin de legume şi fructe s-au adus 2 lăzi cu mere, una
de 40 kg, alta de 45 kg. Ce cantitate de mere a rămas în magazin dacă s-au vândut unei cantine
şcolare 20 kg şi unui cămin de copii 15 kg? Copilul trebuie pus în postura de a gândi şi explica cum
ar proceda într-o astfel de situaţie.
Vinde mere numai din lada mai mică. Dă întâi mere pentru cantină şi apoi pentru cămin.
Vinde mere numai din lada mare.
Dă cantinei internatului mere din lada mare, iar căminului din lada mică.
Răstoarnă cele două lăzi într-o ladă mai mare şi vinde întâi cantinei internatului şi apoi căminului.
Cântăreşte cele două cantităţi la un loc urmând ca una să-i dea celeilalte cantitatea ce-i revine.
- Impunerea rezolvării problemei sub formă de exerciţii contribuie, în mare măsură, la
consolidarea deprinderilor de folosire a ordinii efectuării operaţiilor şi de cunoaştere a proprietăţilor
acestora.
- Compunerile de probleme constituie una din motivaţiile principale de a dezvolta gândirea
independentă şi originală a copiilor, de cultivare şi educare a creativităţii gândirii lor.
Pe parcursul orelor aceste activităţile au îmbrăcat forme variate, în funcţie de materialele de
sprijin, de indicaţiile sau de modelele date.
Munca de compunere a problemelor este mai complicată decât cea de dezvoltare a rezolvării
problemelor, pentru că elevul este solicitat mai mult şi mai intens.
Pentru ca elevul să elaboreze textul unei probleme el trebuie să găsească împrejurările
necesare, corespunzătoare, să imagineze o acţiune veridică, pe fondul căreia să fixeze datele
problemei. Datele să fie pe cât posibil reale, iar între ele să existe relaţii corespunzătoare. Procesul
compunerii de probleme îi obligă pe elevi să formuleze un lanţ întreg de raţionamente.
Consider că dezideratul principal al învăţătorului este acela de a lupta mereu împotriva
rigidităţii şi de a fi un creator în fiecare moment al activităţii sale, de a asigura participarea activă şi
colectivă a elevilor la procesul de dobândire a cunoştinţelor, priceperilor şi deprinderilor. Stă în
puterea noastră să utilizăm în activitatea la clasă asemenea metode şi procedee didactice care să
antreneze şi să stimuleze în cel mai înalt grad posibil capacităţile şi procesele intelectuale ale

21