Page 28 - Vitrina cu oglinzi - numarul 5

(1438)”. În același timp, Domnia Sa semnalează că „Anul 2018, anul Centenarului Marii Uniri
marchează România (suprafața 238.397 km² și 19.549.220 locuitori), ca țară membră în principalele
organisme internaționale, cum ar fi Organizația Națiunilor Unite – ONU (1955), Uniunea Latină
(1980), Consiliul Europei (1993), Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa – OSCE și
Organizația Internațională a Francofoniei – OIF (2003), Organizația Tratatului Atlanticului de Nord –
NATO (2004), Uniunea Europeană – UE (2007). Acum România, ca țară europeană bine integrată, se
pregătește să preia chiar și Președinția Consiliului Uniunii Europene (în 2019)”. Concomitent,
Dumitru Mnerie face o analiză și descriere succintă despre activitatea și viața marilor domnitori,
istoriografi, umanisti, filozofi, cărturari, oameni de știiință, episcopi, scriitori, oameni politici de
origine română, care prin contribuția lor au dezvoltat și au venerat țara românească, aceștea fiind
Dimitrie Cantemir, Mihai Viteazul, Ștefan cel Mare (Domnitorul Moldovei timp de 47 ani, considerat
cu cea mai mare domnie din epoca medievală din Țările Române), Miron Costin, Vasile Alecsandri,
Ioan Inochentie Miku-Klein, Ion Ionescu de la Brad, Nicolae Grigorescu, Regina Elisabeta, Regele
Carol I, Ioan Slavici, Ciprian Porumbescu și multe alte personalități distincte ale națiunii române. În
încheiere, domnul Dumitru Mnerie menționează cu multă satisfacție sufletească și demnitate
națională despre valoarea Actului de Unire din 1918: „Și totuși, aniversarea cea mai dragă a
poporului român din acest an este Centenarul României. Prezentul număr al revistei „Columna 2000”
este dedicat, în special acestui mare eveniment. În editorial se amintesc două momente
premergătoare extrem de importante, și anume: 27 martie/9 aprilie 1918, momentul hotărârii prin
vot de către Sfatul Țării (adică Parlamentul proclamatei Republicii Democratice Moldovenești) a
unirii Basarabiei cu România (act ce reprezintă concretizarea și biruința mișcării «româniste» din
acest ținut), precum și 15/28 noiembrie 1918, unirea Bucovinei cu România, hotărâtă în Congresul
general al Bucovinei, când, în fapt s-a decis adoptarea Moțiunii prin care se cerea „unirea
necondiționată și pentru vecie a Bucovinei, în vechile ei hotare până la Ceremuș, Colacin și Nistru,
regatul României”. Momentul de referință al înfăptuirii Marii Uniri a fost marcat la Marea Adunare
Națională de la Alba Iulia, care a avut loc la 1 decembrie 1918, fiind convocată de către Marele Sfat
Național Român, prin Consiliul Național Român Central de la Arad, la care au participat 1228 de
deputați pentru a vota Rezoluția de la Alba Iulia, prin care se se pecetluia unirea românilor
transilvăneni, crișeni, bănățeni și maramureșeni cu Regatul Român”. Sunt puse în relief idei
fenomenale, pătrunse de spiritul național, desigur, totul fiind raportat la mediul, pământul și graiul
românesc. Cuvinte extraordinar de frumoase, cuvinte care inspiră sentimente de venerație și
provoacă omul în realizarea cât mai multor acțiuni nobile pentru țara natală.

Cu aceleași gânduri de bună credință și fidelitate în valorile spirituale, umane, naționale,
Col.(r.) Constantin C. Gomboș scrie un eseu în memoria regretatului Aurel Turcuș (mentorul revistei
Columna 2000, savant, poet, prozator, etnograf, jurnalist, istoric), întitulând „Gânduri pentru un
prieten plecat în nemurire, Aurel Turcuș (1943-2012)”. Acesta este un moment de reculegere pentru
o personalitate și identitate autentică a neamului românesc. În memoria scumpului prieten, Col.(r.)
Constantin C. Gomboș mărturisește: „La 1 decembrie anul acesta voi aprinde o candelă și pentru tine
în Catedrala Reîntregirii din Alba Iulia. Nu te pot uita, drag și de neuitat prieten!”.

La secțiunea Pagini de Istorie autorii înscriu subiecte nespus de importante despre
etnogeneza românilor, voievodat, ideea și indentitatea națională, recunoașterea independenței,
naționalizare, acțiunile politice românești, cultură, relațiile socio-umane, etc.; iar componentul Marii
Uniri este transpus în cel mai detaliat mod și cu multă demnitate națională. Pentru început,
profesorul universitar și dr. Doina Benea ne face cunoștință cu studiul privind „Cercetările
arheologice din castrul roman de la Tibiscum (1976-2015). Rezultate și perspective”. Respectivul
studiu științific oferă o largă posibilitate de înțelegere concretă a modului de integrare culturală a
unor populații provinciale (traci, vindelici), cu etnii din spațiul sirian și nord-african cu populația