Page 27 - Vitrina cu oglinzi - numarul 5

75-76 (ianuarie-decembrie 2018), este o publicație remarcabilă care, la rândul ei, ar putea fi
comparată cu o monografie științifică de o valoare aparte în domeniul istoriei, având un conținut de
330 pagini și o consistență analitică ce predispune către reflecții profunde, în cazul dat, către
onorarea/ reamintirea/ constatarea celor mai reprezentative evenimente din istoria neamului
românesc din perioada anilor 1918-2018 și nu numai. Publicația respectivă este binevenită prin
prezența unor personalități marcante din sfera academică, universitară și scriitoricească atât din
cadrul țării, cât și din afara ei, avându-l pe Aurel Turcuș în calitate de conducător spiritual, iar în
consiliul științific al revistei fiind prezenți renumiți oameni de știință precum Ioan Aurel-Pop (acad.,
prof.univ., dr., președinte al Academiei Române), Ioan Hategan (dr., cercetitor științific la Institutul
de Studii Banatice „Titu Maiorescu” al Academiei Române), Doina Benea (dr., membru corespondent
al Institutului German de Arheologie din Berlin), Adrian Bejan (dr., prof.univ., membru al Societății
de Științe din România), Radu Paiușan (dr., prof.univ, președinte al Asociației Istoricilor Bănățeni),
Cornel Petroman (prof, dr., responsabil al Secției de Istorie Modernă a Societății de Științe Istorice
din România-Filiala Timiș), cât și alți savanți eminenți ai națiunii române. Corespunzător, existența
revistei este onorată prin contribuția majoră a Colegiului Directorilor Onorifici și, nu în ultimul rând,
construită și pusă în lumină de Colegiul de Redacție, redactor sef fiind istoricul Tiberiu Ciobanu
(fondator, director, dr., conf.univ., prorector al Universității „Ioan Slavici”), iar redactorii-sefi adjuncți
fiind domnii Dumitru Mnerie (dr., prof.univ., președintele Consiliului Academic al Universității „Ioan
Slavici”) și Otilia Breban (prof.), și, respectiv, redactorii Ana Caia, Ion Jurca Rovina, Zaharia Pereș,
Mariana Gurza, Alina Șușoi, Veronica Balaj și mulți alții, care prin inteligența și capacitatea lor
profesională reușesc să ofere publicului cititor o lucrare demnă de respect și apreciere.
O revistă consacrată în totalitate marelui eveniment – Centenarul Unirii, dar și multor altor
evenimente/ acțiuni istorice ce au fost prezente în viața poporului român. O lucrare oportună și de o
importanță extraordinară, aceasta însumând în sine aspecte despre istoria, cultura, tradițiile,
unitatea și identitatea neamului românesc. Scopul principal al
acestei ediții este de a relata realitatea trăită în țara românească
de-a lungul timpului și, nemijlocit, de a elucida conținutul obiectiv
prin intermediul căruia se profilează personalitatea poporului
român în diverse perioade istorice. Pentru început, în cuvântul de
deschidere, la secțiunea Editorial, ne vorbește Dumitru Mnerie
despre „Cultura și demnitatea României în anul aniversării a 100
de ani de la Marea Unire”. O descriere fascinantă și impunătoare
despre trecutul și prezentul istoric al României. Referindu-se la
semnificația anului 2018, Domnia Sa scrie: „Anul 2018, prin
Decizia 864/ 2017 a Parlamentului european și a Consiliului UE,
este declarat Anul european al patrimoniului cultural. Revista
Columna 2000, încheie al XIX-lea an de existență în Serie nouă, cu
îndeplinirea menirii de păstrător la loc de cinste al patrimoniului
cultural românesc, al demnității României – vatră statornică a
tuturor românilor”, continuând cu: „Întregul an 2018 este presărat
de momente de aduceri aminte, de aniversări și comemorări, dovezi de recunoaștere și prețuire a
valorilor culturale adunate de poporul român de-a lungul veacurilor. Lista momentelor se deschide
cu numele a doi mari români, tată și fiu, personalități de care se leagă de istoria românilor, în special
istoria medievală a Transilvaniei și Banatului: Iancu de Hunedoara (n.1407, Hunedoara – d.1456,
Zemun) și Matia Corvin (n. 1443, Cluj – d. 1490, Viena). Se împlinesc 580 de ani de când Iancu de
Hunedoara, unul dintre cei mai mari comandanți militari ai Europei medievale (remarcat mai ales
pentru numeroasele campanii antiotomane), devine Ban al Severinului și Comite al Timișoarei