Page 31 - Vitrina cu oglinzi - numarul 5

Dumitru Drăghicescu din Marea Britanie; Traian Vuia și Alexandru Lepădatu din Franța, Vasile Goldiș
din Belgia și mulți alții. Prin această lucrare autoarea demonstrează că activitatea desfășurată de
românii din străinătate a dat roade mari, constituindu-se într-o contribuție semnificativă la
cunoașterea și înțelegerea cauzei românești.

Fiind structurată în multiple secțiuni și cu diverse conținuturi (pagini de istorie, patrimoniu,
evocări, din istoria învățământului românesc din Banat, homo religiosus, marea unire reflectată în
artă, din larga românitate, mari personalități ale omenirii, restituiri, meridiane, consemnări, vitrina
cu cărți), revista în cauză cuprinde o pleiadă întreagă de autori care, la rândul lor, transmit mesajul
corespunzător pentru publicul cititor. În această listă a autorilor/ cercetătorilor/ academicienilor/
scriitorilor se înscriu și Horațiu Suciu și Monica Suciu cu lucrarea „Lugojul, Marea Adunăre Națională
de la Alba Iulia și instaurarea administrației românești (1919)”; Laurențiu Nistorescu cu
„Ultramontania, un ducat tardeno-dacic”, Sorin Gabriel Ionescu despre „Voievodatul – forma de
organizare a comunităților din Banat la începutul Evului Mediu”, Ioan Hațegan cu „Studenți din Banat
la universități străine în Evul Mediu. Studenți timișoreni”, Alexandru Gyuris cu „Cetatea Timişoara
otomană în hărţi habsburgice din secolul XVIII”, Cristina Grecu „Aniversare. 170 de ani de la
Revoluția pașoptistă din Banat”, Sorin Codaț „Prăbușirea Frontului de Est și consecințele sale politice
pentru România (1917-1918)”, Marieta Rubaneț „Scurtă privire asupra evenimentelor din preajma
Marii Uniri”, Horia Țâru „Regal la Marea Unire de la 1918”, Constantin C. Gomboș „Ecoul Marii Uniri
de la 1 Decembrie 1918 în documente de arhivă și presa vremii din Banat (1919-1940)”, Dușan Baiski
„Rebeli cenăzeni, la Curtea Marțială”, Eusebiu Narai „70 de ani de la naționalizare. Naționalizarea
principalelor mijloace de producție în județul Caraș”, Mariana Gurza „Vasile Plăvan – mărturii de
istorie trăită”, Galina Martea „Centenarul Marii Uniri – unitatea națională a românilor de
pretutindeni”, Virginia Popovici „«Opinca», prima „foaie” românească din Banatul sârbesc” și mulți
alți autori; în cele din urmă, redacția revistei venind cu studiul „Dovezi documentare ale participării
la Marea Unire”. De menționat, în majoritatea cazurilor, lucrările tuturor autorilor se înscriu în
categoria cercetărilor științifice, acestea fiind însoțite de surse bibliografice, introduceri, concluzii și
alte aspecte caracteristice conținutului analitic. Autorii revistei, prin subiectele abordate, au încercat
să pună accente clare pe evenimentele istorice care au marcat, în timp, identitatea poporului român.

Printre multitudinea de autori prezenți în această revistă sau, mai bine zis, în această
monografie științifică se regăsesc renumiți savanți, scriitori, pedagogi și istorici cu renume, iar cele
scrise de domniile lor sunt realități despre destinul, viața și existența poporului român. Sunt
formulate descrieri ce relatează, cu adevărat, istoria națiunii române din trecut și prezent, astfel
lucrarea de față fiind nespus de necesară societății române de astăzi, cu atât mai mult, în Anul când
se onorează marele eveniment – Centenarul Unirii. O lucrare ce merită a fi lecturată și înțeleasă cu
întreaga totalitate a proceselor afective, intelectuale și voliționale ale omului – conștiința, cugetul,
gândirea – unde sunt puse în evidență conținuturi extraordinar de interesante ce sunt pătrunse de
spiritul național, în același timp, totul reprezentând o chemare întru valorificarea sentimentului
autentic pentru neamul românesc de pretutindeni. Drept urmare, COLUMNA 2000 este o revistă de
cultură istorică construită conform celor mai moderne tehnici editoriale și care, la rândul ei, este
publicația care completează, în mod onorabil, patrimoniul cultural român.