Page 35 - Vitrina cu oglinzi - numarul 5

și eu mă privesc în oglinzi nefirești

în care cerul a dorit să cearnă

cu stele ce nu vor s-adoarmă,

valsează lin către șoptite dorințe pământești.

Ignatul

Se spune ca in noaptea de Ignat porcii viseaza daca vor fi sau nu taiati sau viseaza cutit, ceea
ce constituie un semn ca vor fi sacrificati. In unele zone, porcul se taie chiar in ajunul Craciunului.
Carnea acestuia este destinata in principal prepararii produselor ce urmeaza a se consuma ritual pe
tot parcursul perioadei dintre Craciun si Boboteaza. Conform randuielii traditionale, taierea
porculuieste singura activitate permisa a se desfasura in ziua de Ignat. Se credea ca prestarea
oricarei alte munci - spalatul rufelor, cusutul, torsul lanii, maturatul casei etc, atragea dupa sine
pedepsirea celor care se faceau vinovati de incalcarea normelor sarbatoririi.

Femeile insarcinate respectau cu strictete interdictia de a lucra, de teama sa nu nasca copii
cu infirmitati sau labili psihic.

Masurile punitive - cazaturi, oparit, dureri ale membrelor inferioare - aplicate celor
considerati ca vinovati de nerespectarea interdictiilor, erau atribuite unei divinitati razbunatoare, ce
patrona sarbatoarea: Inatoarea. Se spunea ca Inatoarea era o femeie batrana, urata, lacoma si cu
apucaturi de capcaun, "manca lumea". In acelasi timp, in povestile ce circulau in satul din sudul
Moldovei, la inceputul secolului al XX lea, ea aparea ca o fiinta vicleana, ce incerca sa le ispiteasca pe
femei sa lucreze, dupa care le oparea sau le devora. Pentru a contracara actiunile ei malefice si a o
impiedica sa se apropie de casa, femeia "ispitita" trebuia sa iasa, la miezul noptii, in curte si sa imite
cantecul cocosului, repetandu-l de trei ori. Se credea ca, auzind cantecul cocosului, Inatoarea se
retragea speriata. Asadar, in acest ceremonial, se sconta pe functia protectoare a cocosului - chiar
daca era vorba numai de imitarea sunetelor lui - care, in calitate de animal solar, avea puterea de a
exorciza spiritele malefice.

Dupa ce indeplinea acest ritual cu functii apotropaice, de aparare, femeia trebuia sa intre in
casa si sa stinga focul, ca Inatoarea sa nu fie atrasa de lumina si sa revina. Ea cauta lumina focului,
intrucat locul pe unde putea intra era hornul casei. Daca era intuneric, ea nu reusea sa gaseasca
calea de acces catre interiorul locuintei si pleca definitiv. Dar, pana sa paraseasca satul, ea incerca sa
se razbune pe oricine ii iesea in cale. De aceea, se spunea ca este bine ca, pe tot parcursul zilei de
Ignat, oamenii sa poarte sau sa aiba asupra lor inele, cercei, monede sau orice alt obiect metalic.
Fiind incarcate cu energie, obiectele metalice puteau tine la distanta de om duhurile ostile lui.
Metalul bara trecerea Inatoarei, impiedicand-o sa se apropie de cel pe care il intalnea in
peregrinarile ei diurne sau nocturne pe pamant.

Dupa credintele comunitatilor rurale din Banal, Inatoarea putea fi impiedicata sa se apropie
de casa daca, in dimineata de Ignat, dupa ce se taia porcul, se inconjura de trei ori curtea cu o carpa
aprinsa. Fumul degajat de carpa aprinsa o forta sa se indeparteze.

Ritualul sacrificarii porcului in preajma sarbatorilor Craciunului, aminteste de jertfele de
animale practicate de popoarele vechi (egipteni, greci, romani) in perioadele de trecere de la un an