Page 143 - unirea 8-9

8-9
Ion Cuzuioc

Şi-o vorbă înţeleasă vrea să-ngâne.

Se face linişte şi trece vântul,
Lumea e-ntr-o privelişte frumoasă,
Şi nu se mai cutremură pământul,
Şi câinele-nsoţit de om e-acasă.

Morala: Şi din dragostea de–un câine
Poţi vedea ziua de mâine.

La doctor
Fabulă

Am mers la doctor la consult,
Că-l mai cunosc şi omu-i cult,
Să mă plâng ce mă mai doare,
Să m-aleg cu vreo tratare.
Prietenul câinelui Făr’ să-ntrebe dânsul ceva
Fabulă A-nceput a recomanda:
- De piper să uite gura,
Sărmanul patruped pe nume câine, Că te ia la maţe zgura;
Alungat a fost în stradă de stăpân; Şi biscuiţii să-i mai laşi,
Cerşeşte bietul vagabond de-o pâine, Că de nu o să te-ngraşi;
Sub fereastra casei omului păgân. Ca să nu te balonezi,
Fasole să nu-abuzezi;
Trec oamenii, cu toţii indiferent, Dacă vreai să n-ai ascită
De parcă-aşa ar trebui să fie; Şi să scapi şi de colită,
Din greu oftează un câine vigilent, Să beai apă cu măsură,
Plângând sub casa lui cu nostalgie. Tot la fel şi murătură;
Oul bate la ficat,
Lihnit de foame-nstrăinatul câine, Deci să fie el uitat;
Cu nesaţ miroase flori de liliac, Untul te va da de gol,
Şi-aşteaptă zgribulit ziua de mâine, Şi-o să ai colesterol;
Cu milă-adăpostit de-un blajin copac. Cartofi prăjiţi vei consuma,
Ulcerul te va garanta;
Dar iată ca-nceput să bată vântul, Zahărul e diabet,
Fulgerând cu foc, cu tunete pe cer, Pentru cei de la bufet;
Cu groază se cutremură pământul, Pepenii sunt cu nitraţi,
Şi liliacul lui e–un fidel străjer. Şi de ei tot să uitaţi;
Sucurile-s cu conservanţi,
Speriaţii oameni, parcă-ar fi-ntr-un foc, Bune pentru guvernanţi;
Se-îmbulzesc pe scări, s-o zbughească-afară; Şi-n salam sunt chimicale,
Părinţi cu copilaşi au ieşit din bloc, Ce te bagă-n grele boale;
Salvându-şi viaţa ca pe o comoară. Sarea e-o problemă mare,
Pentru cel ce tensiune are;
În curte tremurând e şi-acel stăpân, Şi cafeaua-i fudulie
Privind cu frică şi cu jind la câine, Ce provoacă insomnie;
Dar patrupedul său nu-i un om păgân Şi ridichea e-o problemă,
143