Page 177 - unirea 8-9
P. 177
8-9
Elena
Agiu-Neacşu TABLOUL I
Decor: Un tanc aflat pe orizontala scenei.
În fundal, blocuri. În stânga, doi revoluţionari as-
cunşi în spatele unei ferestre cu geamul spart. Îm-
puşcături răzleţe, stigăte, urale de victorie.
(Revoluţionar Revoluţionar )
1 , 2
Voci: U-raaaaa! Ura! Armata e cu noi!
Armata e cu noi!
Revoluţionar : I-auzi! Am izbândit...Ţi-am
1
spus eu că nu se poate altfel? Că până la urmă se va
face pace?
Revoluţionar : Uf, ce uşor te-aprinzi!
2
Ce-nseamnă şi tinereţea? Răbdare! Eu nu cred până
nu văd!
Voci: Ura! Ura! Armata e cu noi! Armata e
cu noi!
Revoluţionar : Şi dacă e o diversiune?
2
Revoluţionar : Tu nu-nţelegi că-mi chiorăie
1
maţele de foame? N-am mâncat ca lumea de-aproape
o săptămână. Noroc cu pâinea şi apa, că altfel o
mierleam!
Revoluţionar : Haide, hai! Te mai şi lauzi!
Companie, Dracu’ te-o crede, m-auz’? Gogoşi! Ţi-au fost aduse
2
ca să rezişti pe baricade ca un erou şi te văicăreşti ca
înainte, marş! o babă! Voci: U-raaaaa! Ura! Armata e cu noi!
(apare un grup de revoluţionari în stradă
şi nu se mai aud împuşcăturile)
(Piesă în trei tablouri şi un Epilog)
Revoluţionar : Ei, ia’ stai! S-ar putea să ai
2
Motto: dreptate! (deschide geamul repede)
„Oare puterea nu ştie altceva decât să înăbuşe
în sânge glasurile pe care ea însăşi le-a stârnit? (se aud iarăşi împuşcături)
Dacă aşa stau lucrurile, îneacă în sânge
propriile ei nedreptăţi...”. Revoluţionar : Când îţi spuneam eu că te
2
(Antonio Buero Vallejo) grăbeşti !?
(închide repede geamul)
Personajele: Revoluţionar : Hm…
1
Revoluţionar : Aşteaptă! Ai aşteptat ăl
2
Revoluţionar , 17 ani mult, aşteaptă şi ăl puţân... Ce dracu’, te-neci ca
1
Revoluţionar , 40 ani ţâganu’ la mal? Aoleu!...
2
Repezentant Crucea roşie, 35 de ani Revoluţionar : Maică-mea crede, cu
1
Cetăţeanul turmentat, 55 de ani siguranţă, că am murit.
Figuranţi de diferite vârste Revoluţionar : Iar începi? N-am mai văzut
2
Voci aşa ceva!
177