Page 24 - unirea 8-9

8-9
torice, naţionale şi internaţionale, unele determinate
de voinţa noastră, a românilor, a politicienilor români
însemnaţi, altele, petrecute independent de voinţa
noastră, dar în care am fost implicai nemijlocit.
În 1906, cercetătorul român Aurel Popovici din Rusia, a cărei ieşire din arena de luptă va fi con-
elaborează un plan prin care propune crearea Statelor semnată prin semnarea Tratatului de la Brest-Li-
Unite ale Austriei Mari. tovsk. În primăvara anului 1918, are loc, la Roma,
Astfel, arhiducele austriac Franz Ferdinand Congresul Naţionalităţilor din Austro-Ungaria,
urma să devină împărat, iar Imperiul Austro-Ungar adoptându-se o Moţiune prin care se cerea „recu-
devenea o Federaţie de 15 state autonome. Însă noaşterea dreptului fiecărei naţiuni să se consti-
în luna iunie, 1914, Arhiducele Franz Ferdinand este tuie într-un stat naţional, care va rămâne inde-
asasinat în Saraievo – Serbia, ţară administrată chiar pendent sau se va uni cu statul naţional, deja e-
de către Austria. Drept urmare a acestui asasinat, xistent”. La 27 martie 1918, Basarabia, îşi pro-
Austro-Ungaria declară război Serbiei şi, în acelaşi clamă Unirea cu Regatul României, printr-o De-
an, se va declanşa Primul Război Mondial. Regatul claraţie semnată de către Alexandru Marghiloman,
României îşi declară neutralitatea, în urma hotărârii prim-ministru al Guvernului român, la acea dată (rolul
Consiliului de Coroană, de la Sinaia, convocat de Organului Legislativ, al Basarabiei, ”Sfatul ţării”, este
către regele Carol I. Evenimentele ulterioare iau însă considerabil, în realizarea acestei importante etape,
o altă turnură, prin moartea, în toamna aceluiaşi an, a în calea spre Marea Unire). Tratatul de Pace de
regelui Carol I, succedat la tron de Ferdinand I. la Bucureşti, semnat de România şi de Puterile
Astfel, Guvernul, avându-l în frunte pe Ion I. Centrale (Germania, Austro-Ungaria şi Bulga-
C. Brătianu, semnează, cu Puterile Antantei, în vara ria), prin care se consfinţeşte, pentru ţara noastră,
anului 1916, Convenţia de la Bucureşti. Noul Tra- revenirea la vechile graniţe, anterioare războiului (dar,
tat cosfiinţeşte drepturile României asupra tuturor prin care ni se impun şi alte cerinţe, de natură politico-
teritoriilor din Austro-Ungaria, locuite de români – economică), va înlocui Armistiţiul semnat la Focşani
Transilvania, Banatul, Bucovina, Crişana şi Ma- (însă nu va fi ratificat niciodată de către Parlamentul
ramureş (Partium), care urma să fie integrate Româ- României sau promulgat de Regele României).
niei, dacă aceasta accepta să intre în război. În conformitate cu respectivul Tratat, Puterile
Victorii şi înfrângeri succesive, evenimente ne- Centrale au început să-şi retragă trupele de pe teritorul
aşteptate (precum moartea împăratului Franz Joseph, României. La sfârşitul verii anului 1918, la Paris, se
al Austriei, urmat la tron de împăratul Carol I, al A- constituie Comitetul Naţional Român, condus de
ustriei), ocuparea Bucureştiului de către forţele ger- Take Ionescu, recunoscut fiind de cele 4 Mari Pu-
mano-austro-ungare, mutarea temporară, a capitalei teri, ale Antantei – Franţa, SUA, Marea Britanie
noastre la Iaşi, retragerea autorităţilor şi a armatei în şi Italia, ca “exponentul intereselor naţiunii române
Moldova, formarea unui Guvern de Uniune Naţio- din Austro-Ungaria”. La începutul toamnei, are loc,
nală, din liberali şi conservatori, condus tot de Ion I. la New York, un Congres al românilor, rutenilor,
C. Brătianu, sunt puncte de interes istoric, concentra- polonezilor, cehilor, slovacilor, croaţilor şi sârbilor din
te într-o perioadă scurtă (din vara, până în iarna anului Austro-Ungaria, la care este adoptată o Rezoluţie,
1916), ce vor determina climatul politic, din România ce solicita divizarea acestui stat şi eliberarea naţiilor
acelor timpuri. Ofensiva germană este oprită pe linia străine. Partidul majoritar în Transilvania – Partidul
frontului Mărăşeşti-Galaţi, dar Guvernul ia, totuşi, Naţional Român (sau partida Naţională, cum mai era
decizia transferării Tezaurului României în Rusia, numit), prin Comitetul său, Executiv, adoptă, la Ora-
pentru depozitare. În 1917, izbucneşte Revoluţia dea, o Declaraţie a unui Consiliu Român Naţional
din Rusia, eveniment ce va împiedica România Central (Organism provizoriu, de guvernare a Transil-
să-şi valorifice victoriile anterioare, obţinute cu atâtea vaniei) “în virtutea dreptului naţional al fiecărei naţiuni
sacrificii, cu atâtea pierderi de vieţi omeneşti. SUA să-şi decidă propria soartă” (scop în care se înfiinţează
va intra în război, de partea Antantei, iar trupele la Arad un Comitet de acţiune, prezidat de Vasile
româneşti, prin victoriile de la Mărăşeşti, Mărăşti, Goldiş). Un important politician român, din Austro-
Oituz, opresc ofensiva germană, desfăşurată pentru Ungaria, Alexandru Vaida-Voievod, va citi
cucerirea Moldovei. În perioada imediat următoare, Declaraţia de Auto-Determinare, chiar în Parla-
la Focşani se va semna un armistiţiu între România şi mentul Maghiar de la Budapesta, provocând re-
Puterile Centrale, influenţat de evenimentele recente, acţia de respingere din partea parlamentarilor ma-

24