Page 25 - unirea 8-9
P. 25

8-9
              ghiari. Tardiv, împăratul Carol I, al Austriei, încearcă
              (dar fără vreun succes) prin aşa-numitul „Manifest
              către popoarele mele credincioase”, o reorganizare
              a Austro-Ungariei, într-o federaţie de 6 state inde-
              pendente. Manifestul împăratului primeşte un răs-  şi România (Banatul era administrat de sârbi,
              puns din partea Corpului voluntarilor în armata Austro-  iar Crişana, Maramureş şi centrul Transilvaniei,
              Ungară din Transilvania şi Bucovina, prin care se soli-  până la Mureş, sunt lăsate sub administraţie ma-
              cita unirea teritoriilor locuite de români cu Rega-  ghiară). Pentru noi, negocierile sunt purtate la Arad,
              tul României. Un alt polician transilvănean, de mare  între Guvernul ungar, al lui Károlyi Mihály, şi Consiliul
              renume – Iuliu Maniu,  va aduce, în Transilvania,  Naţional Român Central, din Transilvania. Acesta din
              70.000 de soldaţi români, din armata austro-ungară,  urmă se va retrage de la negocieri, întrucât nu-i este
              pe care-i adunase la Viena. În aceeaşi perioadă, une-  luat în seamă, de către maghiari, mesajul cu caracter
              le naţionalităţi străine, din Austro-Ungaria, îşi vor  ultimativ, prin care se cerea predarea guvernării.
              declara deja independenţa (ex. - Cehoslovacia, Statul   În aceste circumstane, Consiliul Naţional Ro-
              slovenilor, sârbilor şi croaţilor), iar, la Budapesta,  mân decide să aibă loc alegeri pentru Marea Aduna-
              se va forma un nou Guvern ungar, ce pune capăt uni-  re Naională a Românilor din Transilvania şi Un-
              unii sale cu Austria, dizolvând, oficial, statul Austro-  garia, organizate de Marele Sfat al Naţiunii Române.
              Ungar. Un pas important, pentru români, a fost con-     Pentru realizarea acestui deziderat măreţ al
              stituirea Consiliului Naţional Român Central,     românilor se stabileşte durata între 18 noiembrie/ 1
              condus de Ştefan Ciceo Pop, recunoscut de guver-  Decembrie 1918: “Cei 1.228 de membri sunt aleşi
              nele de la Viena şi Budapesta. În perioada imediat  câte 5 din fiecare district electoral stabilit în 1910
              următoare, acesta se va muta la Arad, devenind “or-  (600 de membri în total), respectiv 628 de repre-
              ganismul care a impulsionat energiile majorităţii  zentanţi ai diferitelor organizaţii sociale, profesio-
              românilor din Transilvania, spre realizarea idea-  nale şi culturale (cler, uniuni profesorale, armată).
              lului Unirii”. Prin Tratatul semnat în Italia, lângă  Entuziasmul local creşte, pe măsură ce sunt înain-
              Padova, de către generalul Weber, şeful Comisiei  tate cereri precum reforma agrară, votul universal
              Austro-Ungare, pentru armistiţiu, se stabilesc con-  şi posibila unire cu România”. Cei 100 de membrii,
              diţiile de armistiţiu, decizându-se şi evacuarea/elibe-  aleşi în Congresul General al Bucovinei, emit, pe 28
              rarea tuturor teritoriilor invadate de Austro-Ungaria,  noiembrie, 1918, “o Rezoluţie de Unire necondi-
              pe diverse fronturi; aparatul administrativ ungar se  ţionată cu Regatul României. Deputaţii români
              dezintegrează şi Guvernul maghiar începe negocierile  (74), germani (7) şi polonezi (6) au votat pentru, în
              cu Consiliul Naţional Român Central. Forţele      timp ce cei 13 deputaţi ucrainieni s-au retras înaintea
              Antantei domină tot mai mult Frontul de Vest, iar  votului final”. În acest timp, continuă şi retragerea
              armata generalului Maurice Sarrail înfrânge rezistenţa  trupelor ungare din teritoriile româneşti, după cum se
              bulgarilor din Frontul Balcanic. Guvernul român pro-  stabilise prin Tratatul de la Belgrad, iar trupele ro-
              german, condus de Alexandru Marghiloman, demi-    mâne ocupă tot mai mult din spaţiul transilvănean,
              sionează şi se înfiinţează un alt Guvern, condus de  trecându-l, temporar, sub administraţie românească.
              generalul Constantin Coandă. Se decretează mobili-
              zare generală şi România intră din nou în război,      Marea Unire
              împotriva Puterilor Centrale. Pe Frontul de Vest,
              în Franţa, se semnează Armistiţiul cu Germania,
              la 11 noiembrie 1918, şi, în aceeaşi zi, împăratul
              Carol I, al Austriei, dă o Declaraţie de renunţare     a Românilor
              la drepturile de stăpânire asupra altor naţii, sus-
              ţinând că „nu doreşte să fie o piedică pentru viitorul
              popoarelor sale iubite”; astfel, el îi dezleagă de jură-  Oraşul Alba Iulia, cu impunătoarea sa Ce-
              mântul de credinţă pe ofiţeri, funcţionari publici şi pe  tate Medievală, este ales, de către Consiliul Naţio-
              cei asimilaţi acestora. La 12 noiembrie 1918, primele  nal Român Central, ca loc de adunare a reprezen-
              trupe ale armatei române intră în Ungaria, ocupând  tanţilor poporului român, din două motive istorice: la
              trecătoarea montană Tulgheş. Pentru Frontul Balcanic,  1 noiembrie 1599, domnitorul Mihai Viteazul îşi
              armistiţiul este semnat la Belgrad, Serbia, prin el sta-  făcuse intrarea triumfală în Alba Iulia, Cetatea fiind
              bilindu-se şi liniile de frontieră între Ungaria, Serbia  aleasă drept capitală, pe scurta perioadă cât a durat

                                                             25
   20   21   22   23   24   25   26   27   28   29   30