Page 124 - unirea4-5

românilor. Pamfletul publicat în februarie 1898, la 4-5
adresa rectorului Universităţii din Budapesta- care
încearcă, printr-o scrisoare adresată „junimei
maghiare” de la universitate, să justifice politica
maghiară de deznaţionalizare-îi solicită pe un ton
imperativ acestuia, să accepte o cofruntare directă “asimilarea elementelor streine”, “colonizările”,
“o dispută publică”, întrucât “dreptatea nu stă în forţa “şcolile”, “justiţia”, “administraţiunea”, toată puterea
brutală şi nici în număr”. Pledând în apărarea politică de care dispune să fie îndepărtată “spre
intereselor tinerilor sârbi, slovaci şi români, Vasile deznaţionalizarea noastră, spre distrugerea etnică,
Lucaciu demonstra în faţa opiniei publice că epistola spre asimilarea noastră”. Încheierea are un ton
din chestiune este adânc vătămătoare, plină de profetic: “Faţă de uneltirile acestui sistem de
inexactităţi şi neadevăruri istorice, este în contra guvernare, durerea nostră vindeca-se-va, şi spiritul
principiilor superioare ale moralei politice, a libertăţii nostru naţional îşi va continua calea sa triumfală,
popoarelor, ale umanităţii”....ca urmaşi ai unei naţiuni pentru că aceasta cauza a noastră este cauza libertăţii
în deplină conştiinţă cu consimţămâtul naţional şi cu popoarelor, este cauza civilizaţiunii şi a umanismului.”
aspiraţiile naţionale, românii se vor lupta pentru
“apărarea cauzei naţionale şi nu permitem nimănui, La 4-5 septembrie 1901, Vasile Lucaciu,
fără a combate, ca în vechiul nost’ pământ, să ne participă la Conferinţa P.N.R. de la Cluj, în calitate
tracteze cu mărinimozitate necerută, tolerându-ne ca de scretar general, unde, alături de ceilalţi participanţi,
pe nişte oameni de origine şi de limbă străină, în casa semnează apelul “Către alegătorii români”,
noastră proprie”. considerând că, în legătură cu alegerile din 2 si 11
octombrie 1901, se menţinea ca tactică de luptă,
Documentul este în fapt o incursiune istorică, pasivismul. Nu ve trece mult însă şi această tactică
care prezintă vechimea şi continuitatea românilor în se va schimba. Face apel în continuare la calm şi
vatra strămoşească a Daciei, condamnând abuzurile unitate, mai ales după ce, la Tg. Lăpuş s-au ivit unele
şi samavolniciile autorităţilor maghiare, precum şi probleme: “Resping încercările şi uneltirile iscodite
utopia ideii de ”stat naţional maghiar”. La 1900 face pentru spargerea solidarităţii naţionale, care ne-a
demersul pe lângă autorităţi pentru a-i permite să rămas ultimul mijloc de salvare. Cine îşi iubeşte
aniverseze 10 ani de la construirea bisericii pentru neamul, ţine la el cu conştiinciozitate”, afirmă el într-
unirea tuturor românilor. Guvernul de la Budapesta un articol intitulat “Născociri tendenţioase”. Pe tărâm
condus de către Szell Kalman a decis neautorizarea cultural, activitatea se va continua în direcţia luminării
acestei manifetări, motivând în faţa Episcopiei din poporului prin cultură. În această direcţie a avut o
Gherla în felul următor:”fiind piedică permanentă a contribuţie deosebită la înfiintarea despărţămintelor
ţinerii slujbelor din Şişeşti persoana preotului V. ASTREI de la Tăşnad, Seini, Tg. Lăpuş, ca şi la
Lucaciu, până ce va funcţiona el acolo, este exclus, ţinerea unor adunări zonale ale asociaţiunii la Baia
ca să se permită ţinerea acelor slujbe”, deoarece Mare. S-a implicat nemijlocit în, pregătirea adunării
“aceste serbări constituie pretextul întâlnirii cu scopuri generale a învăţătorilor români din Satu Mare (8
naţionale’’. Aceste rânduri demonstrează temerea august 1902) şi a celei din Ugocea (15 august 1902),
autorităţilor maghiare într-o perioadă în care, se afirma participă activ la lucrările acestora, chemând pe cei
tot mai mult dorinţa românilor din Transilvania de a prezenţi “Să muncim fără preget” pentru cauza
schimba tactica politică. Cu toate acestea, pregătirile naţională, subliniind legătura strânsă ce trebuie “sa
aniversare au continuat, Lucaciu fiind sprijinit în acest fie dintre cultura naţională şi libertatea naţională.”
sens de către Gheorghe Pop din Băseşti, o altă mare
personalitate a locului, ce s-a afirmat pe terenul luptei În planul luptei naţionale P.N.R., a avut,
naţionale. Telegrama trimisă la 3 iulie 1900 de către începând din anul 1903, un alt partid partener, de
primul ministru Szell, are însă un ton categoric, factură socialistă, P.S.D., împreună organizând
cerând imperativ anularea întâlinrii. acţiuni, “menite a împreuna eforturile cu ale altor forţe
politice şi sociale spre asigurarea victoriei celei mari-
Reacţia lui Lucaciu a fost virulentă: trimite mai Unirea”.
multe corespondenţe ziarului “Tribuna Poporului”, prin
intermediul cărora evidenţiază opiniei publice De foarte mare folos în lupta pentru împlinirea
samavolniciile autorităţiilor la adresa românilor din dezideratelor naţionale, au fost organele de presă
această parte a ţării. Articole precum, “Atentatul de precum “Gazeta de Duminică (Şimleul Silvaniei)” cu
la Şişeşti” (8/21 iulie), “Teroarea de la Şişeşti” (17/ un program naţional bine precizat, precum şi seria a-
30 august), sunt edificatoare în acest sens. De II-a, a“Revistei Catolice”, tipărită la Şişeşti de Vasile
asemenea, redactează o scrisoare deschisă “Către Lucaciu între anii 1903-1905, care pe lângă un scop
Domnul Prezident al Consiliului de Miniştri, Coloman clerical avea şi unul laic, naţional, constând din
Szell (13/26 august)”, prin intermediul căreia este “conlucrarea la înflorirea dulcei noastre naţiuni
demascat “liberalismul făţarnic”, “şovinismul săbatic”, române”. La 10 ianuarie 1905, a avut loc la Sibiu,
acea convingere şi ideologie care, dincolo de vorbele Conferinţa Naţională a P.N.R., moment crucial pentru
goale propagandiste îşi propune ca: “Ideea de stat”, evoluţia luptei naţionale a românilor din Transilvania.

124