Page 136 - unirea6-7

6-7
Florica

Ranta Cândea rădăcini, în ziarul România Nouă, editat la Chişinău
de Onisifor Ghibu, care a consemnat: Cel mai
însemnat fapt din întreaga noastră istorie.
Alături, memoria anilor, va reţine această clipă,
prin alte nume, ori de preoţi, ori desprinse din file de
carte semnate de Lucian Blaga, Victor Moldovan,
Ilie Lazăr, Al. Vaida-Voevod, Victor Lazăr, Traian
Mager, Ana Cicio-Pop Birtolon, a căror impresii,
inserate prin propriul filtru, consemnează dezideratul
şi culoarea specifică a drumului sinuos înspre
înfăptuirea Unirii celei Mari.
Mai tânărul Lucian Blaga, intenţionând să
participe la Marea Adunare de la Alba-Iulia, la fel ca
şi fratele Lionel Blaga, a luat o trăsură înspre Cetate,
dar nu a apucat să intre, astfel că doar fratele său va
resimţi atmosfera cu specific naţional. Iată ce descrie
în lucrarea autobiografică Hronicul şi cântecul
vârstelor: „Era o dimineaţă rece de iarnă. Întors
pe la Lancrăm îngânam... Dacă Tata ar şti ce s-a
întâmplat... Înaintând în noapte se auzise dintr-o
curte un glas de copil... Trăiască România
dodoloaţă!”.
În revista Republica română, nr. 2/1853,
Mari pedagogi, Cezar Bolliac va însemna: Unirea a fost sentimentul
naţional în toate părţile României.
Alecu Russo, prin ale sale Cugetări inserate
mari cărturari în revista România literară, 1855, releva importanţa

înfăptuirii Unirii: Ai noştri s-au luptat pentru ideea
Literaturi şi idealuri unităţii. Demne de reţinut sunt pledoariile pentru
Măreţul fapt istoric, formulate, nu neapărat

Oglindiri şi contexte metaforic, şi de Naum Râniceanu, Eufrosin
Poteca, Barbu Paris Mumuleanu, George Bariţ,
C. A. Rosetii, Dinicu Golescu, George Sion,
Spicuiri Constantin Negruzzi, Nicolae Bălcesu, O. N.
Breazu, V. Alecsandri, Costache Negri ş.a. ca un
rezumat, desprins din G. Călinescu, Istoria literaturii
1
române .
Unirea, ca ideal, a avut o prezenţă constantă Corabia neamului românesc astăzi are
de o fundamentală însemnătate în literatura din secolul trebuinţă, de un corăbier iscusit şi acesta este
XIX. Tălmăcirea acestui ideal o regăsim în Unirea românilor – C. Negruzzi.
memorialistica vremii, în consemnări şi înscrisuri, în Unirea e actul energic al întregii naţiuni
pagini literare de un vibrant patriotism sau în alte române - M. Kogălniceanu.
documente care au constituit surse importante în care Ziarul Românul, 1911, apărut în Cetatea de
se oglindeşte, şi acum, vibraţia şi măreţia istoricului pe Mureş, a dat luminii tiparului ceea ce era mai de
moment. Astfel, decenii de cuget şi suflu naţional, preţ, realizarea visului unei naţii, Unirea – O inimă a
înfiripate la 1 Decembrie 1918, se regăsesc, cu bătut în Neamul românesc în Ziua de Întâi

136