Page 138 - unirea6-7

6-7
Al. Vlahuţă ş.a cărturari români ca un detaşament
luminat de unghiuri cu valoare de simbol naţional al
Marii Uniri.
Petru Vintilă evoca în piesa Prima oră a
dimneţii, mesajul acestei dorinţe fremătătoare. La Ediţia specială a revistei de cultură Coloana
fel, Ioan Alexandru, Constantin Zărnescu, Mihail infinitului , pusă nouă la dispoziţie de Ioan Popovici,
4
Diaconescu, Horaţiu Apolzan, Doru Muntean, Mihail cadru didactic în localitatea Belinţ), editată de
Dragorian, Mircea de la Sibiu, Traian Olteanu sunt Asociaţia culturală Constantin Brâncuşi din
câteva nume mai puţin cunoscute, ale căror Timişoara, relatează despre amploarea manifestării,
consemnări despre Ziua Zilelor, ca reverberaţie a preluând din ziarul Vestul (Timişoara) reportaje şi
Momentelor 1600-1859-1918, consemnată şi de cei impresii ale participanţilor. Revista cuprinde
de mai sus şi suite pe Cupola unui ilustru vis, următoarele articole dedicate lui Ţichindeal:
Unirea, numită de Traian Olteanu, Duminica cea Actualitatea lui Dimitrie Ţichindeal (Virgil
Mare. Zi, care va face parte intrinsecă din Istorie! Vintilescu), Dimitrie Ţichindeal la Belinţ (Simion
Ca o Lege morală în noi, la Alba Iulia şi deasupra Dănilă), Pro Ţichindeal – 1932 (Aurel Turcuş),
noastă. Dimitrie Ţichindeal, un proroc al neamului
De fapt, şirul notaţiilor de dinainte şi de după (Mariana Strungă) şi Dimitrie Ţichindeal între
Marea Unire nu se poate sfârşi nici în zilele noastre. destin şi har (Lavinia Diana Miloş).
Iată o definiţie pregnantă a perioadei, afirmată de Iniţiatorul serbării este publicistul şi politicianul
Ion Raţiu, a cărui soţie, Emilia dr. Raţiu (1887-1952) Sever Bocu, originar din Şiştarovăţ (Arad), preşedinte
a participat la Marea Unire pe Listele de la Sibiu. de partid politic şi patron al publicaţiilor timişorene
Folosim un citat din Ion Raţiu, Jurnal, Voinţa Banatului şi Vestul. În prealabil, organizatorii
3
Începuturile unui exil îndelungat, 1940-1954 , au căutat locul reînhumării lui Ţichindeal, aflând că,
unde primele notaţii sunt datate 21 noiembrie 1940, deşi preot, nu a fost înmormântat în curtea bisericii
Ion Raţiu, student, Londra, 23 de ani: „Perioada (după tradiţie), ci în cimitirul obştesc. În amintirea
1918-1940 nu se poate compara cu mileniul ce s-a acestui fiu al satului, se decide înălţarea monumentului
încheiat în 1918. Înainte de acest an , o parte a închinat preotului, scriitorului şi dascălului Ţichindeal.
populaţiei-românii, a fost considerată drept paria.” Profetului bănăţean al Renaşterii i se înalţă o
cruce-monument, la care se pot închina toţi
Istoria ca bănăţenii. Piaţa publică de la şoseaua principală a
Becicherecului Mic, unde se încrucişează trei străzi,
este aleasă pentru amplasarea simbolului – Ţichindeal,
sublimă mărturisire devenind un loc de pelerinaj pentru români, asemuit

fiind cu cele de la Putna, Ţebea, Vidra, Alba-Iulia,
Blaj ori Turda. Din punct de vedere naţional,
Dimitrie Ţichindeal cel numit de Mihai
asemenea iniţiative erau sprijinite de autorităţile
Eminescu gură de aur, pentru frumuseţea predicilor
române, prin amplasarea de marcaje culturale
sale, fiind preot, catehet al primei Şcoli preparandiale
româneşti la graniţa nouă a ţării, aşa cum s-a procedat
în limba română de la Arad, s-a născut în Becicherecu-
cu bustul lui Eminescu la Sânnicolau Mare etc. (el
Mic, fiind acolo o vreme preot, locuind în Casa
este marele grănicer care veghează).
parohială şi elaborând traducerea unui volum de
Serbările Ţichindeal au avut loc într-o
fabule, prin intermediul învăţatului sârb, Dositei
duminică, 4 decembrie 1932, la Becicherecu Mic, la
Obradovici. Murind în 1818 în spitalul din Timişoara
care au participat circa 15 mii de oameni din toate
al Ordinului minoriţilor, o fost înmormântat în curtea
zonele ţării (s-au pus la dispoziţie trenuri speciale de
bisericii ortodoxe la care era paroh.
la Timişoara). Sfânta liturghie a fost oficiată de dr.
Un eveniment spectaculos şi cu rezonanţe
Grigore Comşa, episcopul Aradului, însoţit de un
naţionale a fost organizat în 4 decembrie 1932, la
sobor numeros de preoţi, plus societatea corală
Becicherecu-Mic (Între 1920-1925, localitatea
timişoreană Speranţa. La cimitir, unde a avut loc
Becicherecu-Mic primeşte numele Ţichindeal), cu
pomenirea morţilor, a participat Corul catedral al
prilejul dezvelirii Monumentului Dimitrie
Academiei Teologice din Arad, condus de Atanasie
Ţichindeal, sub genericul Pro Ţichindeal.
138