Page 137 - unirea6-7

6-7
Decembrie – Românul, nr. 24/1918.
Octavian Goga va consemna în Românul, nr.
31/1918: Sufleteşte, această unire, a fost
întotdeauna credinţa unirii de sânge, definindu-
se: Eu sunt oftatul care plânge, Fără ţară, cărturari iluştri au văzut în Transilvania, drept
Românul, nr. 17/1918. Leagănul românismului, iar Lampa flăcării Unirii
Al. Vlahuţă, în Amurg şi zori, Românul, nr. vine din negura veacurilor!
31/1918: Înaintea noastră mijesc zorii pe-o lume În alte articole, Către ţăranii soldaţi, în revista
nouă. Triumful aşteptării ce preaslăveşte Marea Unire de front, România, 6 februarie, 1917, O. Goga va
îl regăsim tot la Al. Vlahuţă, în versuri profetice, constata: Miroase-a moarte/Şi-a păcat. Sau, tot în
personificat, fremătând: Un Fluviu nou vesteşte/ revista România, din 7 iunie, 1917, O. Goga însemna:
Triumful aşteptării. Au venit ardelenii!
Nicolae Iorga, în Românul, nr. 14/1918, De fapt, Ion Nistor, în Istoria Bucovinei,
consemna: Silinţele noastre cu silinţele voastre să- Bucureşti, 1991, pag. 366, continuă a-l elogia pe
nsemne aceeaşi dreptate. Goga, după Şerban Cioculescu, ca Unul dintre cei
Nume mai puţin cunoscute şi vehiculate vor mai de seamă ziarişti doctrinari.
consemna opinii despre Idealul Unirii, tot în revista Unirea trăia în toate fibrele de simţire ale
Românul. neamului nostrum. Iată un fragment din Scrisoarea
Astfel, Ion Georgescu, în poemul istoric Pe lui Goga către Iuliu Maniu, din Paris, preşedintele
Câmpul Libertăţii, în Românul, nr. 18/1918, scrie: Consiliului Dirigent, ales pe 2 decembrie 1918, de
Căci răsărit-a în sfârşit/ Şi Soarele dreptăţii. către Marele Sfat Naţional, unde Goga era
Ion Boilă, în poemul istoric Cântecul preşedinte, Ion Nistor, secretar, organism de la
Obitarilorm, publicat în Românul, nr. 37/1918 a Odessa, înfiinţat în ianuarie, prin Comitetul Naţional
scris: Tu, Oltule!/Tu, Mureş!/Păziţi Ardealul cel al Ardelenilor şi Bucovinenilor. Astfel, ca un răspuns,
frumos! Mihail Sadoveanu, scria tot atunci despre O. Goga:
Ion Broşu, în poemul istoric intitulat Marşul Şi-a desăvârşit, prin versuri, Ca un Aur, profeţiile.
legionarilor români, publicat în revista Românul, Liga pentru unitate politică, preşedinţi Vasile Lucaci,
nr. 10/1918 invocă regiunile ţării şi bucuria resimţită şi B. Şt. Delavrancea, secretar general, Nicolae Iorga,
în versul Cu glas de bucium depărtat. printr-un Crez unanim, consemna: O unitate
Alexandru Munteanu a lu’ Vasile, prin versuri culturală fără o unitate politică nu are nicio
imperative, exclamă, în revista Românul, nr. 21/1918: chezăşie. Tot în acest spirit, N. Iorga reia ideea în
Noi vrem Unirea tuturor! Luceafărul, după Tribuna, Epoca – revista
Tot în Românul, nr. 39/1919, vom regăsi devenind un Simbol al unităţii românilor. Tot în Epoca,
Metafora inedită a lui T. Mureşanu care întipăreşte condusă de Nicolae Filimon, se afirma: Cred că a
Solemnul Moment cu bucurie: Zâmbeşte sosit Ceasul să se împlinească visul atâtor
pretutindeni, Tricolorul! generaţii!
De fapt, un alt necunoscut, Nicolae Boilă, a Militantismul robust care tindea către Steaua
recitat, la 1 Decembrie 1918, la Alba Iulia, o poezie Polară a idealului naţional va fi, de altfel, şi pentru O.
ca un Imn, inspirată din clipa Unirii, cu titlul Imnul Goga ca Un răsunet desprins din opera sa,
Unirei, publicată în Românul, nr. 19/1918: În Însemnările unui călător, 1911, Din umbra
Cetatea cea străbună/Ridicată de Traian/Azi, zidurilor, 1913, Cântece fără ţară, 1916, cu un
se-nalţă-a doua oară/Falnic Vulturul Roman! ecou: Acolo-n Hora vijeliei/ E clocotul visării
Revista Fundaţiilor, 1938, îl va elogia pe O. noastre, sânte! Acest ideal i-a fost insuflat poetului,
Goga, zbătându-se întru cereri şi datorii către ţară, de însăşi mama lui, Aurelia Goga, (1856-1938),
astfel: Goga poate fi luat oricând ca model! poetă, învăţătoare, Preşedinte a Reuniunii Femeilor
Tot în aceste contexte, Nicolae Iorga, G. Române, participantă la Marea Adunare de la Alba
2
Călinescu, A. Mureşanu, Grigore Alexandrescu, A. Iulia pe Lista oficială, Răşinari .
Russo, Alecu Papiu Ilarion,Vasile Lucaci, B. Şt. Cultivarea acestui ideal, i-a inspirat şi animat
Delavancea ş.a. au ilustrat acest ideal şi ideea de şi pe B. P. Hasdeu, Iosif Vulcan, D. Nanu, Şt. I.
simţire: Nu trebuie să mire pe nimeni faptul că mulţi Neniţescu, M. Eminecu, Cezar Petrescu, Emil Isac,

137