Page 17 - unirea6-7

6-7
Hans Dama

de tot ce nu le place.

Răgazul binemeritat
deschide lumi de visuri;
vreun dor la stele căţărat
mai piere prin abisuri.

Decepţii sau nădejdi, rigid,
ursirea-i va decide:
de va primi un individ
dulci daruri sau acide

în asprul, cruntul lui destin,
sfărmat ca o maree;
de viitor, doar vis blajin
îi poate da idee.

Atmosferă de seară (Abendstimmung)

Linişte;
lumini ostenite picotesc în amurg.
Apatici, norii suspendaţi nu se decid să se deschidă
ori s-o lase pentru mai târziu...
Avioane singuratice îşi despică ecoul în văzduhuri.

Im Werden reift Vergehen
Om şi animal amuţesc;
numai eu rămân pe loc la ferăstruica aplecată,
Idilă serală (Abendidyll) cu privirile-aţintite către cer
în aşteptarea ploilor răcoritoare.
Zefirul serii la apus Dar ele stau laşe...
supt palide lumini în zare...
Oraşul o să doarmă dus Seara (Am Abend)
sub stele sclipitoare.
Pături de nori suprapuse în straturi baroce
Şi adierile-aţipesc; rătăcesc alunecând la orizont,
doar surdul huruit răzbate: profilându-se-n splendide culori
prin geamuri ni se prevestesc din verdele-nchis al Pădurii Vieneze.
furtuni îndepărtate.
Covorul întunecat al norilor împroşcând o teamă
Liniştea serii (Abendruh) valsează ameninţător
pe fundalul gri-argintiu
Dispare ziua-n asfinţit, în amurgul semeţ:
scăpând din văluri pale;
iar omul, cam dezamăgit, burţile norilor îmbuibate
e prins de vrăji serale. fâţâindu-se pe cer
ezită încă
Lăsat e lucrul până-n zori, să se subţieze, lamentându-se confuz.
şi mâinile-s pe pace,
uitând de cazne şi fiori, Printre cetini trece

17