Page 20 - unirea6-7
P. 20
6-7
tot în rânduri-rânduri.
N-am răgaz! – În vălmăşag
cu-ale mele gânduri
caut soare în zadar, cresc şuvoaie, cresc torente,
gri poveri m-apasă; valurile violente
doar al inimii cuibar se rostogolesc fantastic.
mici nădejdi îmi lasă.
Vai, se năruie cabane
Seara de Rusalii 2011 (Pfingstabend 2011)
de pe ţărmuri în puhoaie.
Arbori uriaşi, convoaie,
Mi-alunecă prin geamuri seara, înoată-ntregi printre tăpşane.
stagneaz-un cer la orizont.
Întunecare-acuma, vara, Ne-ncetat se surpă-n vale
e cea mai lungă-n largul front.
denşi pereţi de ape grele,
casele ce gem sub ele
În marmură trandafirie rase sunt de prin ocoale.
zac nori în dungi gri-albăstrii;
motiv de disperări nu fie, Table de asfalt şi poduri
să luăm ca joc ce e aci,
jucării sunt pentru apă,
ce le-nmoaie şi dezgroapă
precum în vuiet de oraşe şi le cară printre gloduri.
un suflet linişte dorind;
grădini cu rozele gingaşe Avalanşa de noroaie
se cred în noapte picotind,
clocotind în sine creşte
şi-n zănoagă se opreşte,
încet se stinge şi dogoarea. unde vijelie, ploaie
Iar norii-n turmă, nesătui,
alină, slobozind răcoarea, înfiorătoare urlă.
pământul şi cu omul lui.
Nişte-acoperişe-s plute;
glasul morţii nevăzute
Torent vijelios (Sturzflut)
ţipă cu putere-n turlă.
Cu-aspru-i chip, o vijelie Nu-i speranţă de salvare
cată-n zările haíne: din prăpăd, din nimicire.
Să mai merg? îşi zice-n sine. De atâta fericire,
Cercetând, acea zurlie
moartea chiuie mai tare.
spânzură de graşii nouri, Nopţi albe (Weiße Nächte)
fulgerând, tunând satanic
şi lansând de sub zăbranic Lăsatul nopţii ziua-l curmă,
fioroasele ecouri.
rămân palori în zări întruna,
că-i noapte ori că-i zi, totuna,
La-nceput un fírav freamăt, la ritmul vieţii ceva scurmă.
ápoi vântul se-nteţeşte,
fulgerul în jur ţâşneşte, Mult vuiet, zarvă pe prospecte*,
bagă-n frunze,-n păsări teamăt.
insomniaci cu mari probleme
îi vezi cum trec din vreme-n vreme
Ceru-i plin de canonade. la ceasuri ce le cred perfecte
Ploile, burtoase babe,
vor s-arate cât mai slabe ca-n Sud să-şi desfăşoare viaţa
când cortina apei cade.
în libertate-n scurta vară,
într-o lumin-a zilei clară,
Gârlele se umflă drastic,
20