Page 22 - unirea6-7

6-7
Mihai Ganea

unde încep toate şi se sfârşesc
mereu când eu voi trece iar

anii aduna-se-vor şi scădea din
sorocul şi la sorocul unor nădejdi

albastră iubirea a tot şi de toate
într-o zi amânată candelă de argint

va pleca în caleaşca de aur trasă
de trei cerbi albi spre ţara

zăpezilor calde îngropând cenuşa
celor patru zări într-o inimă de diamant

poezia sau moartea

mă ard abstracte furii şi
patetice epistole nescrise
fără date biografice despre
amânată candelă acrobaţii la trapez

gândul meu pulsează ca o inimă din ochi şi constelaţii
în care iubirea a intrat albastră curge noaptea în oase
întuneric vâscos multiplicat
adusă de-o caleaşcă de aur de visul unui orb
într-un asfinţit de nădejde în lunetă

când norii-şi scuturau penele albe mă predau
peste chipul vânăt al destinului Athenais

de atunci mi-am pierdut clipa mă dau învins
şi-mi ţin viaţa pe genunchi Athenais

întredeschise buzele-mi adie speranţa menajeria din
neliniştitelor aripi ce cată odihnă emisferele mele cerebrale
cere poezie
pe o retină de patimi din sau moarte
ochiul negru al singurătăţii
de luat aminte
gândul meu pulseză ca o inimă
în care iubirea a intrat albastră totul e gol
aducând o ploaie de linişte dincolo de
despletind vântul din mânie timpul meu singur

încălzindu-mi icoanele mă dor
ce se întorc la acelaşi izvor pădurile cu munţii şi
apele lor curgătoare în
22