Page 171 - unirea6-7
P. 171

6-7
              şi pe Câmpul lui Horea,
              în Alba-Iulia,
              a reintrat Mihai Viteazul,
              multiplicat de o sută de mii de ori.

              Ori o sută, câţi au rămas acasă,                  Ţară a forărilor necondiţionate
              în satele  şi oraşele din munţi,                  până la zăcăminte de moşi,
              câmpii şi văi,                                    a distilării nervului lor,
              „de la Nistru pân‘ la Tisa”                       pentru sanctuare de copii sănătoşi,
              toate provinciile româneşti,
              au fost şi sunt                                   a urşilor coborâţi în artere,
              boabe ale aceleiaşi păstăi.                       pe principiul vaselor comunicante,
                                                                pentru îndârjirea pădurilor
              Limba lui Eminescu le-a învelit,                  să coboare victorii în plante.
              aşa cum şi astăzi,
              fără parcimonie, le înveleşte,                    Ţară a gimnasticii de înviorare a coaselor
              „România dodoloaţă”, de-atunci,                   bătute-n plin hotar, dimineaţa,
              a fost doar început                               a cepei zdrobite-n ştergar,
              de poveste.                                       a mămăligii pieptoase, tăiate cu aţa,


              Povestea a ajuns acum la noi,                     a rachetelor înhămate la boi,
              şi ea e icoană perpetuată                         propulsate cu brânză şi caş,
              de la părinţi la copii.                           lătrând de putini pline,
              Să ne bucurăm de rotundul ei,                     spre luna ce se cheamă oraş.
              dar să fim vigilenţi,
              la cei ce latră autonomii.                        Ţară a presopuncturii cu buricele degetelor,
                                                                pe fiecare micron de ţărână,
              1918 a fost anul astral,                          pentru ca fructe borţoase-n dulii
              iar 1 Decembrie a fost ziua divină,               să dea waţi dulci de lumină.
              şi pentru că Dumnezeu
              şi-a întors atunci faţa spre noi,                 Ţară a scafandrilor autonomi,
              pe inimă, această dată                            scufundaţi în clarul privirii,
              să ne-o tatuăm cu lumină.                         având ca butelii de oxigen,
                                                                predispoziţiile ancestrale ale firii.
                       Ţară cu nume de Horea
                                                                Ţară a poetului tânăr
              Ţară cu nume de Horia                             care se naşte, trăieşte şi moare,
              din continentul Albac,                            a poeziei, care pur şi simplu sălăşluieşte aici,
              republică a ciubărarilor                          nenăscută şi nemuritoare.
              şi a oilor povestite la proţap,
                                                                   Acolo unde se pun false probleme
              a scutecelor udate în lupte,                                      de întâietate
              a copilăriei ce se-amână,
              pentru un sfârc de Apuseni,
                                                                Acolo unde se pun false probleme de întâietate începe
              la un sân de Limbă Română.
                                                                Transilvania.
                                                                Din mersul trenului poţi uşor să cazi în capcana abil
              Ţară a neclintirii ce se bea
                                                                întinsă.
              din sticle gradate pline cu lapte,
                                                                Se face inventarierea capturii:
              la temperatura încercărilor,
                                                                Consilieri europeni,
              piatră cu piatră, fapte cu fapte.
                                                                Oameni politici interesaţi,
                                                            171
   166   167   168   169   170   171   172   173   174   175   176