Page 18 - unirea 2

„Festivalul de la Sighetu Marmaţiei este – aşa

după cum arata prof. univ. dr. Mihai Pop –
printre primele de acest gen din ţară, modelul

acestiuia fiind preluat apoi şi de alte judeţe ale
ţării cu puternice zone de tradiţie ca Suceava,

Argeş, Mureş, Ialomiţa şi altele”. Acest festival
(scurt istoric) îşi are rădăcina în bogăţia datinilor şi
obiceiurilor de iarnă foarte bine păstrate în
Maramureş, dar şi în tradiţia organizării unor
serbări cu prilejul Crăciunului ce au mai avut loc
în Sighetu Marmaţiei sub organizarea primăriei
locale, încă de prin anii de după Marea Unire.
(„gazeta Maramureşului”, 1920; „Maramureşul”,
1923, „Graiul Maramureşului”, 1939).
Până în anul 1968 datinile şi obiceiurile au fost
valorificate în spectacolele formaţiilor artistice
de amatori, precum şi de ansamblul profesionist
judeţean „Maramureşul”. La 29 decembrie 1968,
la teatrul dramatic din Baia Mare are loc un mare
concert de colinde cu participarea unor grupuri

de colindători de la sate, a corurilor din Ardusat
Înfruntând vicisitudinile vremurilor, şi „Prietenii muzicii” din Baia Mare.
maramureşenii au păstrat nealterate datinile şi
obiceiurile, portul, arta populară autentică, unică
în felul ei, integrată armonios în ansamblul
culturii populare româneşti.
Iarna, cu nopţile sale lungi, se pare că e
anotimpul cel mai prielnic, de care se leagă sau
în care se practică mai multe datini şi obiceiuri.
Şezătorile şi clăcile de la sate au constituit
locuri unde tinerii şi cei mai în vârstă iau parte la
acea mare operă de creare, şlefuire, de prezentare
a folclorului. Aici se învaţă de la unii la alţii
cântece populare, poezii, balade, strigături,
ghicitori, snoave, povestiri şi legende. Se învaţă În anul 1969, după organizarea unor concursuri
dansul, diferite jocuri, se transmite celor tineri şi a unor festivaluri judeţene şi interjudeţene,
arta cioplitului fuselor şi a altor obiecte din lem, Hora la Prislop, de concerte şi reuniuni corale,
alesul covoarelor, cusăturile şi împletitul. reprezentanţii Casei de Creaţie Populară şi ai
Păstrarea şi valorificarea acestor datini şi Comitetului de cultură şi artă au pus în discuţie
obiceiuri de iarnă, momente de emulaţie organizarea unui Festival de datini şi obiceiuri
sufletească, de emoţie artistică, s-a materializat de iarnă în Maramureş. Propunerea iniţială a fost
în reuşite spectacole ale căminelor culturale, ca acesta să se desfăşoare la Baia Mare.
caselor de cultură şi ansamblurilor folclorice, Datorită prof. univ. dr. Mihai Pop (fiu al
având un profund ecou pe plan local şi un larg Maramureşului istoric), la alegerea centrului de
răsunet naţional şi internaţional. desfăşurare a festivalului s-a ţinut seama de
Ideea valorificării culturii populare în formele necesitatea ca acesta să se desfăşoare în centrul
vieţii contemporane şi-a găsit o concretizare celei mai bogate zone folclorice a judeţului, în
fericită prin iniţierea în anul 1969 a Festivalului municipiul Sighetu Marmaţiei.
folcoric de datini şi obiceiuri de iarnă de la Festivalul de la Sighetu-Marmaţiei a fost şi
Sighetu Maramţiei, organizat la cumpăna dintre este un fenomen care merită o deosebită atenţie.
ani, în miezul sărbătorilor tradiţionale din luna Ne facem datoria de onoare de a consemna
decembrie. numele celor mai importante persoane care au
avut un rol decisiv în proiectarea măsurilor →

18