Page 16 - unirea 2
P. 16

Nicăieri  pe  pământ  nu  există  un  loc  mai
             frumos,  mai  sfânt  ca  zona  în  care  te-ai  născut.
             Dorul  de  ţară  este  unul  dintre  cele  mai  acute
             sentimente  care  macină  şi  sapă,  în  timp,  în
             sufletul celor ce s-au desprins de locurile natale.
             Cu cât depărtarea şi  imposibilitatea de a reveni
             mai des pe meleagurile de obârşie sunt mai mari,
             cu  atât  şi  acest  tip  de  sentimente  sporesc  în
             intensitate.  Suntem  români  și  trebuie  s-o
             afirmăm  la  unison,  fiindcă  sângele  nostru  e   _______________________________________________
             același  și  nu  poate  fi  diluat,  iar  adevărul  –  recitaluri  de  poezie,  momente  consistente  de
             nicicând combătut. Pentru că România nu poate      muzică folk şi muzică populară românească, dar
             fi  divizată  între  ,,ei”  și  ,,noi”,  chiar  dacă  la   şi  expoziţii de pictură, fotografie, artă populară
             moment România e-aici și dincolo.                  românească,  expoziţie  culinară  de  produse
                     Suntem  un  popor  binecuvântat  de        tradiţionale, dar şi o „oră” de sănătate.
             Dumnezeu,  care  şi-a  construit  istoria  cu  multe     Dl.  Ioan  Godja,  organizatorul  inimos  al
             sacrificii,  sedimentate  în  valorile  pe  care  le-am   manifestărilor,  preotul  greco-catolic  Iulian
             moştenit de atâtea generaţii. Tradiţii milenare de   Hotico  de  la  Biserica  greco-catolică,  şi  pr.
             o profunzime copleşitoare, credinţă strămoşească   ortodox Răzvan Gâscă de la Biserica Ortodoxă,
             păstrată  cu  sfinţenie  de  moşii  şi  strămoşii   ambii  din  Wiener-Neustadt,  au  rostit  cuvinte
             noştri.Ştim cu toţii şi aşa simţim, acasă este ţara   frumoase  şi  alese.  Printre  invitaţi  s-au  aflat  :
             în care ne-am născut.                              Nicolae  Băciuţ,  director  al  Direcţiei  pentru
               Răspunzând  invitaţiei  d-lui  Ioan  Godja,      Cultură Mureş, Sorina Bloj - cantautoare, poetă
             preşedinte al Cercului Cultural Româno-Austriac    şi  director  al  Bibliotecii  Municipale  „Petru
             „Unirea”,  cu  sediul  în  oraşul  Wiener-Neustadt   Maior”  din  Reghin,  Gabriella  Costescu  din
             din  Austria,  şi  totodată  director  al  Postului  de   Sighişoara,  realizator  emisiuni  Radio  Tv
             Radio  Tv  „Unirea”,  delegaţii  de  oameni  de    “Unirea”  ,  scriitor  Răzvan  Ducan,  şi,  nu  în
             cultură din Sighișoara, Reghin, Craiova, Vâlcea,   ultimul  rând,  virtuosul  violonist,  Nicolae
             Maramureş,  Bucureşti  s-au  deplasat  în  Austria,   Botgros,  dirijor  al  Orghestrei  Naţionale
             în perioda 27-29 noiembrie 2015, la festivităţile   „Lăutarii”, din Chişinău.
             culturale dedicate Marii Uniri şi Zilei Nationale         Poeta  Gabriella  Costescu  din  Sighişoara
             a  României,  intitulate  ,,Toamna  culturală      a  prezentat  primul  număr  al  revistei  „Unirea”,
             românească”. Tradiţia acestei sărbători a început   unde este şi redactor-şef, tehnoredactor Nicolae
             în anul 2003, la fiecare sfârşit al lunii noiembrie,   Băciuţ,  revistă  apărută  sub  egida  Asociaţiei
             an de an. Este aniversarea în care tot românul se   “Cercul Cultural Româno-Austriac Unirea”.
             regăseşte  mai  bine  şi  petrece  cu  multă  bucurie     Muzica a fost foarte bine reprezentată. Sorina
             alături  de  prieteni  şi  cunoştiinţe  venite  din  mai   Bloj  şi  Magdalena  Puskaş,  adică  grupul  folk
             multe  zone  ale  Austriei  şi  ale  întregii      „Ecoul”,  de  mare  notoritate  pe  vremea
             Europe.Trei  zile  de  artă,  cultură,  muzică,    Cenaclului  „Flacăra”,  condus  de  poetul  Adrian
             împărtăşind  lumina  sufletească  în  vorba  de    Păunescu,  a  încâtat  publicul  cu  cunoscutele
             ACASĂ.                                             piese:  ”La  o  cană  cu  vin”,  „Taina”,  „Lumină”,
               A  fost  o  bucurie  reciprocă  a  întâlnirii,  atât  a   „Din copilărie”, „Ninge”, „Târg de sclavi”.
             disporei româneşti din Viena şi împrejurimi, cât     Interpreta Maria Neag, expresivă în cântec, în
             şi a românilor din ţară.                           frumosul ei costum popular, a cântat şi încântat:
               În  prima  seară,  la  sediul  Bisericii  româneşti   „La  tot  omul  de  Crăciun”,  „Nu  uita  că  eşti
             Greco-Catolice  din  Domplatz  nr.1,  Wiener-      român”, „Cine-o zâs dorului dor”, iar Grupul de
             Neustadt,  a  avut  loc  o  seară  culturală  literar-  colindători reghineni, îmbrăcaţi, de asemenea, în
             muzicală,  ce  a  cuprins  prezentări  de  cărţi,   frumoase costume populare cu tricolor, au


                                                             16
   11   12   13   14   15   16   17   18   19   20   21