Page 88 - Raport CNFIS 2015

Datele raportate de universităţi în vederea aplicării metodologiei, inițial, și pilotării acesteia, ulterior, au fost centralizate, verificate şi analizate de către experţii UEFISCDI în perioada Martie – Decembrie 2015, demers coordonat și susţinut de Biroul CNFIS și un grup de specialitate constituit la nivelul CNFIS. Rezultatele, observaţiile şi recomandările formulate în urma procesului de pilotare au fost supuse dezbaterilor la nivelul membrilor Biroului CNFIS și ai consiliului CNFIS. În urma acestei etape au fost selectate o serie de recomandări şi rezultate pe baza cărora s-au fundamentat ajustările, respectiv modificările de la nivelul componentei privind finanțarea suplimentară, pentru propunerea de Metodologie de finanţare pentru anul 2016 (ajustarea modului de calcul al indicatorilor de calitate IC1.1 și IC1.2, modificarea indicatorului de calitate IC4.2, modalitatea de aplicare, pentru anul 2016, a rezultatelor pe indicatori de calitate, v. capitolul IV unde se prezintă acestea). În plus, principalele observaţii rezultate în urma exerciţiului de pilotare au fost necesare pentru formularea indicaţiilor transmise universităţilor în etapa de verificare, modificare şi validare a datelor necesare pentru implementarea Metodologiei de finanțare pentru anul 2016. Astfel, în acest capitol va fi prezentată analiza datelor necesare pentru calcularea indicatorilor de calitate pe baza cărora se realizează repartizarea pe universități a fondurilor pentru finanţarea suplimentară, cu o prezentare mai în detaliu a rezultatelor obținute în urma analizei datelor specifice activității de cercetare a cadrelor didactice. Argumentul principal care justifică atenţia deosebită acordată acestora se bazează pe faptul că datele pentru clasa de indicatori pentru cercetare constituie un element de noutate în evaluarea cercetării științifice/creației artistice în mediul universitar românesc și, prin urmare, au generat cele mai multe probleme metodologice. Datele necesare calculării celorlalți indicatori sunt raportate în mod uzual de către universități, în cea mai mare parte. Secțiunile sunt centrate pe cele patru (4) clase de indicatori, fiecare conținând o serie de concluzii și recomandări formulate în urma analizei datelor și rezultatelor obținute, precum și recomandări în privința calibrării indicatorilor, dar și a modului de culegere a datelor. Analiza datelor raportate de către universități are ca obiectiv evaluarea calității informațiilor înregistrate și identificarea principalelor corecții necesare pentru a asigura corectitudinea şi relevanţa acestora pentru evaluarea calităţii procesului educațional, a cercetării ştiinţifice respectiv a creaţiei artistice din universităţi, pe ramuri de ştiinţă. În vederea asigurării calității datelor disponibile au fost operate o serie de analize statistice descriptive care au permis identificarea mai multor probleme de consistență și coerență internă a setului de date puse la dispoziție de către universități. Pentru a putea pilota metodologia de finanțare propusă pentru anul 2015, mai precis pentru a putea realiza agregări ale căror rezultate să fie conforme cu realitatea, această analiză preliminară, descriptivă este absolut necesară. Agregările conforme metodologiei propuse, precum și rezultatele acestora au ca obiectiv sublinierea erorilor ce pot apărea din cauza raportărilor incomplete sau incorecte efectuate de către universități în această fază a procesului de pilotare. Aceste rezultate evidențiază nevoia unei reveniri urgente a universităților asupra datelor declarate și corectarea acestora, în conformitate cu cerințele inițiale. În acest sens dorim să subliniem necesitatea unei raportări a datelor în conformitate cu realitatea existentă la nivelul fiecărei universități în parte și, implicit, a asumării responsabilității organizaționale în ceea ce privește informațiile transmise către CNFIS. Prezentul capitol se încheie cu o sinteză a tipurilor de erori recurente, precum și cu o serie de recomandări generale către universități în ceea ce privește verificarea acurateței datelor raportate (pentru a fi luate în considerare în aplicarea metodologiei pentru anul 2016). 88