Page 91 - Raport CNFIS 2015

În urma acestor analize și discuții de la nivelul grupului de lucru au fost supuse dezbaterilor la nivel de CNFIS următoarele concluzii (C) și recomandări (R):  Concluzie 1. Raportarea cadrelor didactice titulare pe ramuri de știință, conform procentului din norma de bază alocat fiecărei ramuri de știință, a constituit cea mai mare provocare pentru universități și a generat în același timp interpretări diferite și distorsiuni ale datelor raportate. o Recomadare 1. Raportarea pe ramuri de știință a personalului didactic să se realizeze i) la nivelul cadrelor didactice titulare, ca număr de persoane, sau ii) la nivelul normelor întregi ocupate de cadre didactice titulare, nu la nivelul fracțiilor de normă ale titularilor. Totuși, ca regulă de bază, universitățile nu pot declara cadrele didactice în alte ramuri de știință decât cele în care au programe de studii (indiferent de domeniul de specializare potrivit clasificării utilizate de CNATDCU în care aceștia și-au dobândit expertiza profesională).  Concluzie 2. Raportul dintre numărul de studenți și numărul de cadre didactice pe ramură de știință implică probleme metodologice serioase ca personalul didactic să fie raportat fracționat. Pe de altă parte, indicatorul înregistrează valori mai ridicate pentru universități mai mici, care au fost afectate într-o măsură mai mare de scăderea numărului de studenți, dar care înregistrează în continuare efective relativ ridicate de cadre didactice. o Recomadare 2. O propunere ar fi utilizarea în calculul indicatorilor IC1.1 și IC1.2 a studenților fizici fără coeficienți de multiplicare. Chiar dacă aplicarea coeficientului de multiplicare pentru studenții ciclului de master (cu valoarea de 2), în calcularea indicatorului IC1.1, are sens teoretic fiindcă "corespunde" echivalării normei didactice pentru studentul la master cu cea pentru un student la licență, totuși anulează semnificația indicatorului IC1.1. O soluție alternativă ar fi scăderea coeficientului de la valoarea 2 la valoarea 1.5.  Concluzie 3. Indicatorul IC1.1 tinde să fie invers corelat cu indicatorul IC1.2, raportul dintre numărul de studenți la ciclul de master/studenți la ciclul de licență, putând limita efectul aplicării ambilor indicatori. În aceeași situație pot fi și indicatorii de calitate IC1.3 și IC1.4. o Recomadare 3. Modificarea modului de calcul pentru indicatorul de calitate IC1.1 și IC1.2 și a limitei de vârstă pentru tineri la 44 de ani (pentru indicatorul de calitate IC1.3), sau cel puțin ajustarea coeficientului de multiplicare pentru master (v. recomandarea anterioară). IV.3. Clasa de indicatori de calitate C2. Cercetare ştiinţifică/Creație artistică Indicatorii de calitate asociaţi clasei C2. Cercetare ştiinţifică/Creație artistică au un grad mai ridicat de complexitate în raport cu cei aferenţi clasei de predare/învățare şi sunt meniţi să ofere o evaluare sistematică şi multidimensională a performanței înregistrate de universităţi sub aspectul producţiei ştiinţifice şi a impactului acesteia asupra calităţii procesului didactic. Primul dintre indicatorii din această clasă este IC2.1. Calitatea resursei umane din universităţi, evaluată în sens global prin intermediul scorului CNATDCU al fiecărui cadru didactic. CNFIS a considerat oportună folosirea grilelor de evaluare CNATDCU pentru determinarea performanţelor relative şi a calităţii cadrelor didactice ale universităţilor, întrucât acestea reflectă politica oficială a Ministerului Educaţiei Naționale și Cercetării Științifice în privinţa calificărilor şi contribuţiilor necesare din partea unui cadru didactic pentru ca acesta să deţină un anumit post (de conferenţiar sau de profesor), reprezintă modul în care diversele comunități profesionale din 91