Page 96 - Raport CNFIS 2015

îndeplinește de aproximativ 6 ori punctajul minim necesar pentru conferențiar universitar, respectiv profesor universitar, în timp ce la științe politice, în medie un cadru universitar îndeplinește doar de aproape 3 ori același punctaj. Nu putem presupune în mod rezonabil că există o diferență reală de competențe, ci, mai degrabă că cerințele stabilite de comisia de istorie sunt mai puțin severe decât cele stabilite de comisia de științe politice a CNATDCU. B) Inconsistenţa datelor privind activitatea de cercetare: O altă cauză pentru suspiciune de inconsistență este legată de valorile declarate de către universități pentru variabilele aferente activităţii de cercetare. Variabilele analizate sunt cele referitoare la punctajul înregistrat pentru indicele Hirsch (h) referitor la numărul de citări aferent fiecărei persoane, la punctajul CNATDCU, precum și la declararea numărului de publicații aflate în baze de date precum Web of Science sau Web of Knowledge (denumite și ISI, clasificate în zona roșie și zona galbenă, conform clasificărilor realizate de CNCS), ERIH INT 1 și ERIH INT 2 precum și numărul de brevete. Aceste tipuri de rezultate ale activității științifice nu pot fi verificate de către echipa tehnică a CNFIS, din cauza faptului că declarațiile înregistrate sunt anonimizate, putând fi verificate numai după solicitarea documentelor justificative de la nivelul universității. Din punct de vedere metodologic al analizei descriptive a datelor declarate de universități și al structurii Metodologiei de finanțare aflate în pilotare, variabilele au fost grupate în două secțiuni separate, a căror analiză se poate realiza simultan: a) variabilele care măsoară calitatea cercetării științifice, care se referă pe de o parte la vizibilitatea rezultatelor cercetării științifice și pe de altă parte la conectarea acestora la comunitatea științifică națională și internațională, prin intermediul valorii indicelui h (Hirsch) precum și a punctajului CNATDCU și b) variabilele care măsoară performanța activității de cercetare științifică, care exprimă numărul total de publicații științifice aflate în diferite colecții internaționale de articole științifice sau brevete. a) Indicatorii din prima categorie (indicele h și punctajul CNATDCU) au următoarele caracteristici generale: i) distribuția valorilor înregistrate nu este una normală (gaussiană); ii) există diferențe foarte mari între valorile minime înregistrate (de regulă 0) și valorile maxime; iii) există situații relativ des întâlnite în care, în special pentru punctajul CNATDCU, sunt înregistrate valori maxime neplauzibile; iv) există o asociere (corelație) semnificativă statistic a cărei intensitate variază în funcție de domeniul avut în vedere între valoarea indicelui h și valoarea punctajului CNATDCU al unei persoane. Această corelaţie indică consistenţă internă a indicatorilor de cercetare. Trebuie subliniat de asemenea faptul că intensitatea corelației (a asocierii) dintre valorile acestor două variabile descrește atunci când utilizăm ca variabilă discriminatorie ramura de știință în care persoana deține cel puțin o fracțiune de normă. Acest aspect este important căci dovedește faptul că evaluarea calității activităților de cercetare științifică este coerentă în cadrul fiecărei calificări CNATDCU în parte, însă este mai puțin relevantă dacă o raportăm la ramura de știință în care sunt normate cadrele didactice universitare. Cu alte cuvinte, gruparea, în scop didactic, a unor cadre didactice pe ramuri de ştiinţă conform fracţiunilor normelor de predare, nu are sens în totalitate din perspectiva activităţii de cercetare a cadrelor didactice. Nu în toate cazurile există o corelaţie între încadrarea CNATDCU a calificărilor cadrelor didactice şi ramura de ştiinţă a programelor de studii în cadrul căreia sunt raportate cadrele didactice. Poate exista o problemă a semnificaţiei evaluării activităţii de cercetare a unor cadre didactice în programe de studii care nu sunt corespondente calificării acestora. Din punctul de vedere al activităţilor de educaţie şi formare, participarea unor cadre didactice din domenii conexe, complementare sau transversale poate fi semnificativă, însă activitatea ştiinţifică a acestor cadre didactice nu este întotdeauna o măsură validă a activităţii de cercetare în ramura de ştiinţă a programului respectiv. b) În ceea ce privește indicatorii din a doua categorie, observăm faptul că numărul de persoane pentru care au fost declarate articole științifice publicate în cel puțin una dintre colecțiile internaționale solicitate este unul relativ redus. În total doar 3927 de persoane din totalul de 21.055 de cazuri înregistrate au cel 96