Page 3 - Revista Paisiana Nr 9 Noiembrie 2024

Sf. Paisie descoperă

adevărata trăire ortodoxă

în Țările Române

uprins de râvna spre o viaţă
duhovnicească mai înaltă şi îndemnat de
Duhul Sfânt, prin 1742 şi-a îndreptat paşii
spre Ţările Româneşti. Sf. Paisie a
poposit mai întâi în Moldova de sud, la schitul
Dãlhãuţi, jud. Vrancea. Venise din Ucraina însoţit de
trei călugări iar în obştea aceasta a întâlnit de aseme-
nea numeroşi monahi maloruşi, simţindu-se ca în pa-
tria natală. Aici a întâlnit câţiva monahi de la care a
deprins multe lucruri folositoare în dezvoltarea sa Schitul Cârnu - jud. Buzău
spirituală ulterioară. Ieromonahul Rafael se îndelet-
nicea cu transcrierea cărţilor patristice, schimonahul la Poiana Mărului, nici nu a vizitat-o, chiar dacă şi-a
Timotei era iscusit în discuţii duhovniceşti şi în tâl- dorit-o foarte mult. Sf. Paisie însuşi ne prezintă mo-
cuirea acestor scrieri, iar monahul Dosoftei, cu chipul tivul în Autobiografia sa. Pe când se afla la schitul
lui cucernic, le vorbea despre canoane, pravile şi Trăistieni a fost înştiinţat de un monah pe nume
predanii. Situat în apropierea târgului Focşani şi a ho- Dositei că stareţul Vasile, cunoscându-i viaţa
tarului dintre cele două principate, schitul Dălhăuţi nu îmbunătăţită, întenţiona să-l hirotonească preot.
oferea liniştea atât de necesară unei vieţi de rugăciune Tânărul Paisie nu dorea însă acest lucru considerându-
şi asceză. De aceea a trecut în Muntenia, oprindu-se se nevrednic şi de aceea nu l-a însoţit la Poiana
succesiv la schiturile Trãstieni (Râmnicu Sãrat) şi la Mărului. Legăturile lor au rămas însă foarte strânse,
Cârnu (Buzãu). A trăit vreo patru ani în schiturile sit- judecând numai după faptul că stareţul Vasile l-a tuns
uate la întorsătura Carpaţilor, sub munte, în fostul în monahism, îmbrăcându-l în schima mică. Sf. Paisie
judeţ Râmnicu Sărat. La Trăistieni a aflat pentru prima a făcut apoi ascultarea la schitul Cârnu, sub conduc-
oară despre pravila şi rânduiala Sfântului Munte, mon- erea duhovnicească a schimonahului Onufrie. Acolo,
ahii ducând o viaţă de obşte, dar a întâlnit şi câţiva într-o chilie sihăstrească, a înţeles tainele adevăratului
pustnici ce trăiau în apropierea schitului. În acest loc monahism şi ascetism, simţind mai profund efectul
Platon a făcut ascultarea la bucătărie, dedicându-se binefăcător al rugăciunii. Acolo a învăţat şi alte
adâncirii studiului limbii române. meşteşuguri manuale pe lângă scrierea cu care se în-
În aceste schituri a avut prilejul să-i deletnicea zilnic.
cunoască pe schimonahii Vasile de la Poiana Mărului,
Onufrie de la Cârnu şi alţi părinţi cu viaţă aleasă,
fiecare contribuind la formarea lui duhovnicească şi
la întărirea dragostei faţă de rânduielile vieţii mona-
hale. Unii istorici bisericeşti afirmă că Sf. Paisie a
mers la Poiana Mărului unde funcţiona un scriptoriu
în care se lucrau manuscrise slavone şi româneşti. El
a copiat într-un manuscris lucrarea “Desiderie” în
limba slavonă de pe un miscelaneu adus de la
Moscova, care era tradus din limba română, a cărei
copie s-a păstrat pînă astăzi. Întîlnirea cu stareţul
Vasile a însemnat o etapă fundamentală a vieţii sale şi
a impresii profunde în sufletul său. Totuşi majoritatea
istoricilor cred că Sf. Paisie nu a trăit nici o perioadă Schitul Dălhăuți - jud. Vrancea

PAISIANA nr. 9 / noiembrie / 2024 3