Page 6 - Revista Paisiana Nr 9 Noiembrie 2024

În urma conflictului ruso-turc
desfăşurat între anii 1768 şi 1774,
Bucovina a fost anexată imperiului
Habsburgic în 1775. Însoţit de ucenicii
săi, Sf. Paisie a acceptat invitaţia
soborului mânăstirii Secu de a se
aşeaza acolo. Teama de uniaţie şi ati-
tudinea curţii vieneze faţă de orto-
doxie l-au îndemnat pe Sf. Paisie să ia
această decizie, mai ales că în tinereţe
trăise aceste lucruri în Ucraina.
Mânăstirea Secu, ctitoria vornicului
Grigorie Ureche i-a primit la 14 oc-
tombrie 1755 pe cei aproape 350 de
Mânăstirea Secu - jud. Neamț ucenici, care au continuat pravila de la
Dragomirna. În anul 1779, la dorinţa
toriri de căpetenie erau: ‘’Sãrãcia cea de bunã voie domnitorului Constantin Moruzzi, Sf. Paisie a devenit
dupã fãgãduinţa chipului îngeresc, ascultarea cea de egumen al mânăstirii Neamţ. Iatã cum descrie Nicolae
bunã voie mãrturisitã din Sf. Scriptură şi de la Sfinţii Iorga aceastã nouã însãrcinare: “Paisie a primit fără
Pãrinţi, mãrturisirea, petrecerea pânã la moarte cu voie grija mânãstirii celei noi, soborul său de la Secu
fraţii soborului adunaţi şi suferind toatã strâmtoarea petrecându-l la Neamţ cu lacrimi ...Cel dintâi gând la
vieţii, citirea dumnezeieştilor Scripturi şi a sosire i-a fost să se închine icoanei fãcãtoare de min-
învãţãturilor Sfinţilor Pãrinţi, pãzirea sfintelor posturi uni a Maicii Domnului, pe care se învrednicise de trei
şi participarea la slujbele mânãstirii… În toate zilele ori a o ţine cu pãcãtoasele sale mâini, atunci cînd încã
sunt datori toţi fraţii a se aduna şi din obşteasca mân- tînãr fãcea drumul la Sfântul Munte”.
care toţi sã se împãrtãşeascã” De asemenea prin acest Activitatea stareţului Paisie la Neamţ a fost de-
aşezământ luau fiinţă în mânăstirea Dragomirna osebit de bogatã. El a întãrit aici rânduielile monahale
“felurimi de meşteşuguri”, ateliere şi manufacturi atonite, cu viaţă de obşte, cu slujbe zilnice conform
unde lucrau călugării. În toate ascultările se păstra tipicului, cu predici, cu muncã şi rugãciune, dupã reg-
tăcerea iar rugăciunea se rostea neîncetat. ula “ora et labora’’ a Sf. Vasile cel Mare, cu grija pen-
Exemplul îl oferea însuşi Sf. Paisie care tru bãtrâni şi bolnavi. La Neamţ s-a construit sub
muncea alături de toţi monahii. În sfârşit se înfiinţa şi îndrumarea sa un spital, o casã de oaspeţi şi noi chilii,
o bolniţă pentru neputinţele celor suferinzi şi a numãrul monahilor trecând rapid de 800. Aici puteai
bătrânilor. Noutatea acestui regulament era că reîntro- întâlni români, ruşi, sloveni, ucraineni, greci, sârbi şi
ducea buna rânduială şi organizare în viaţa monahală. bulgari. Trebuie amintită întâlnirea dintre Sf. Paisie şi
Ca rezultat al Aşezãmântului stareţului Paisie la tânărul episcop Veniamin Costachi, care a primit nu-
mânăstirea Dragomirna, apoi la Secu şi Neamţ, s-au meroase sfaturi duhovniceşti. Ultima şi cea mai im-
alcătuit obşti asemănătoare celor din Athos, unde se portantã etapã din viaţa şi activitatea a concretizat-o
adunau pe lângă români, călugări veniţi din întreg într-o imensã activitate literar-bisericeascã încât mânã-
Răsăritul ortodox. Aşezămîntul mai prevedea “să nu stirea Neamţ a devenit un important centru de culturã
se puie trimis din afară egumen gata”, aşa cum se pro- teologicã-asceticã. Printre alte preocupãri ale sale
ceda în mânăstirile închinate Locurilor Sfinte, ci menţionãm şi pe aceea pentru muzica liturgicã, orga-
“numai să se aleagă din soborul fraţilor şi să se puie nizînd aici o şcoala bisericeascã de muzicã coralã pe
prin blagoslovenia ierarhului locului”. mai multe voci, realizând translaţia muzicii bizantine
Alegerea conducătorului mânăstirii era un pe notaţie liniarã şi introducând pentru prima oarã,
lucru de importanţă majoră, “o temelie pe care stă cântarea Crezului de cãtre toţi credincioşii în bisericã.
întemeiată viaţa soborului nostru” şi de aceea prin Starea sănătăţii stareţului Paisie a început să
scrisoarea adresată de Sf. Paisie mitropolitului Gavriil slăbească odată cu trecerea vremii. A trecut la cele
Calimachi se sublinia ca acesta să fie întărit în mod veşnice la 15 noiembrie 1794, la vârsta de 72 ani.
deosebit prin autoritatea bisericească ca şi următorii După ce s-a împărtăşit şi binecuvântat obştea prin cei
stareţi să fie aleşi dintre cei mai buni. doi duhovnici, Silvestru pentru români şi Sofronie

6 PAISIANA nr. 9 / noiembrie / 2024