Page 4 - Revista Paisiana Nr 9 Noiembrie 2024

Căutarea duhovnicească în Muntele Athos

uviosul Vasile de la Poiana Mãrului l-a
determinat poate sã meargã la Muntele
Athos pentru a se adăpa de la izvorul
curat al spiritualităţii ortodoxe şi sã se desãvârşeascã
în viaţa cea întru Hristos. Însoţit de ieromonahul Tri-
fon, el s-a ajuns la Athos la 4 iulie 1746 în nădejdea
că în această “grădină a Maicii Domnului” sufletul
său va fi răsplătit cu aflarea unei atmosfere de înaltă
vieţuire duhovnicească. Spre regretul lui a rămas
dezamăgit, căci Athosul se afla într-o stare tristă, cu
mânăstirile prădate de turci şi silite să plătească aces-
tora mari sume de bani. Ruina fizică a mânăstirilor
athonite era completată de starea duhovnicească
scăzută, cu monahi de felurite neamuri ce se
învrăjbeau între ei şi care nu mai vieţuiau după prav-
ilele Sfinţilor Părinţi. Tânărul Platon nu s-a descurajat Schitul Profetul Ilie - Muntele Athos
ci şi-a pus toată nădejdea în Domnul Iisus Hristos şi
a închinat rugăciunii Sfintei Născătoarei de Dum- situaţie ucenicii lui Paisie au stăruit pe lângă
nezeu, pe care o ruga să îi lumineze calea. În ciuda povăţuitorul lor să primească harul preoţiei. Şi astfel,
tinereţii sale, avea doar 24 de ani, s-a aşezat într-o în anul 1758, Sf. Paisie, pe când avea 36 de ani, a fost
chilie situată lângă mânăstirea Pantocrator, unde a în- hirotonit preot (ieromonah) şi duhovnic de către un
tâlnit pe lângă numeroşi călugări greci şi unii de orig- episcop athonit pe numele Grigorie .
ine slavă. Negãsindu-şi un pãrinte spiritual cum dorea Cu binecuvântarea patriarhului Serafim,
a locuit singur timp de patru ani în acea peşterã, vieţuitor atunci la Athos, Sf. Paisie a întemeiat schitul
căutând să afle liniştea sufletului în asceză şi “Sf. Prooroc Ilie”, situat pe un teren ce aparţinea
rugăciune neâncetată. mânăstirii Pantocrator. Aici, împreună cu ucenicii săi,
În anul 1750 l-a întâlnit la Athos pe stareţul a zidit din temelie o biserică din piatră, trapeză,
Vasile de la Poiana Mãrului care i-a vorbit despre peri- bucătărie, arhondaric şi 15 chilii cu donaţii ce veneau
colul vieţuirii singuratice şi l-a sfătuit să ducă nevoinţa din Ţările Române. Sf. Paisie era considerat ca un
împreună cu doi sau trei fraţi. Apoi l-a tuns în mon- “stareţ” al lor şi îl ascultau cu supunere. La început
ahism, primind rânduiala “schimei mici”, şi i-a dat nu- schitul avea ce avea doar 5 chilii, dar sporind numărul
mele de Paisie. Cuviosul abia împlinise 28 de ani. vieţuitorilor de aici, peste 60 de ucenici, s-au ridicat
Ajuns acum pe o treaptă înaltă a desăvîrşirii spirituale, altele noi încât o însemnare de la Athos vorbea de 15
monahul Paisie a început să fie preţuit de ceilalţi chilii. Sf. Paisie a orânduit viaţa comunităţii sale după
călugări, adunând în jurui numeroşi ucenici dornici de principiile Sfinţilor Părinţi, începând cu Sf. Vasile cel
o autentică viaţă creştină. Primul sãu ucenic a fost Mare şi Sf. Casian. Curând acest schit a devenit vestit
monahul Visarion, venit din Moldova. Acesta căuta în Sfântul Munte. Aici a învãţat greaca de la monahul
un duhovnic şi auzind că Paisie cunoaşte limba Macarie şi a început o amplă lucrare de traducere şi
română, impresionându-l viaţa aspră pe care o ducea, revizuire a textelor slavone dupã originalele greceşti
i s-a alăturat ca ucenic, urmându-i şi alţi. Cei dintâi au ale Sfinţii Pãrinţi rãsãriteni. În nopţile de priveghere
fost români, moldoveni de origine, şi se numeau el lucra la diferite tălmăciri, nedormind mai mult de
Partenie şi Chesarie. Sporind numărul fraţilor la 12 trei ore. Sf. Paisie se bucura de bunăvoinţa patriarhu-
moldoveni şi 5 slavi s-a simţit nevoia unui preot- lui Serafim, care îl invita adesea în mânăstirea Panto-
duhovnic, pentru a-i călăuzi mai bine prin taina crator să slujească. Anii petrecuţi la Athos, 17 la
spovedaniei. De asemenea ei cumpăraseră Chila Sfân- număr, au contribuit la formarea duhovnicească a
tului Constantin, unde au început să se oficieze slujba monahului Paisie ce se pregătea acum să
liturghiei în limbile română şi slavonă. În această împărtăşească şi altora din experienţa sa.

4 PAISIANA nr. 9 / noiembrie / 2024